ICCJ. Decizia nr. 5058/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5058/2009
Dosar nr. 644/42/2008
Şedinţa publică de la 12 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 243 din 21 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă excepţia lipsei procedurii prealabile invocată din oficiu şi de către pârâtul Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, respingându-se ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamanta Mânăstirea T. în contradictoriu cu pârâţii SC A.C. SA şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.
Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut că prin acţiunea formulată, reclamanta Mânăstirea T. a solicitat constatarea nulităţii absolute parţiale a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria M. nr. C. din 20 februarie 2001 eliberat de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru terenul care se suprapune cu proprietatea acesteia, situat în intravilanul satului Tg. Vechi, judeţul Prahova, respectiv V, W, Z.
A mai reţinut prima instanţă că, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanţei de contencios competente, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la comunicare, revocarea acestuia.
Constatând că, deşi i s-a pus în vedere, reclamanta nu a depus la dosarul cauzei dovada efectuării procedurii prealabile neinvocând apărări în acest sens, prima instanţă a concluzionat în sensul că reclamanta nu s-a conformat dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004, neefectuând această procedură.
Împotriva acestei soluţii a formulat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 9 şi susţinând, în esenţă, că instanţa de fond a dat o hotărâre cu interpretarea şi aplicarea greşită a prevederilor legale incidente.
Astfel, susţine recurenta, instanţa de fond a soluţionat în mod greşit excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a neefectuării procedurii prealabile prevăzute la art. 7 din Legea nr. 554/2004, cu ignorarea faptului că actul administrativ atacat - certificatul de atestare a dreptului de proprietate asupra terenului seria M. nr. C din 20 februarie 2001, este un act juridic care a intrat deja în circuitul civil şi a produs efecte juridice, fiind intabulat în cartea funciară Târguşorul Vechi, astfel că autoritatea publică emitentă nu mai avea posibilitatea să-l revoce, ceea ce face ca procedura prealabilă să fie inutilă şi nenecesară.
Recursul este nefondat.
Aşa cum rezultă din expunerea rezumativă prezentată mai sus, în cauză, este necontestat că recurenta-reclamantă, mai înainte de a se adresa instanţei de fond cu acţiunea împotriva actului administrativ atacat, nu s-a conformat prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
Astfel, potrivit art. 7 alin. (1), înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată printr-un act administrativ trebuie să solicite autorităţii publice emitente sau autorităţii ierarhis superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte.
Or, recurenta-reclamantă a susţinut că, din moment ce actul administrativ a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice, fiind intabulat în cartea funciară, procedura prealabilă a devenit „şi ineficientă şi nenecesară”, ceea ce este lipsit de temei legal, din moment ce dispoziţiile legale citate mai sus nu fac distincţie între actele administrative care au intrat în circuitul civil şi cele care nu au intrat în circuitul civil.
Astfel fiind, urmează ca recursul să fie respins, hotărârea instanţei de fond fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Mânăstirea T. împotriva sentinţei nr. 243 din 21 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 2.500 RON, reprezentând cheltuieli de judecată către intimata SC A.C. SA.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5050/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5063/2009. Contencios. Cetăţenie. Recurs → |
|---|
