ICCJ. Decizia nr. 5155/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5155/2009
Dosar nr. 478/36/2009
Şedinţa publică de Ia 17 noiembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, reclamanta P.V. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.J.P. Constanţa, anularea hotărârii nr. 31693 din 24 martie 2009 prin care i s-a respins cererea de stabilire a calităţii de beneficiar al dispoziţiilor Legii nr. 189/2000, cu consecinţa recunoaşterii acestei calităţi şi acordării drepturilor cuvenite.
În motivarea cererii sale, reclamanta a arătat că pârâta i-a respins cererea de stabilire a calităţii de beneficiar al Legii nr. 189/2000 motivat de faptul că nu a făcut dovada că a fost supusă schimbului de populaţie ca urmare a tratatului bilateral româno-bulgar, fiind născută după strămutarea din 1940. Reclamanta a susţinut că deşi născută după anul 1940, respectiv la data de 5 martie 1943, în localitatea Corbu, judeţul Constanţa, România, întrucât legea nu condiţionează ca naşterea sa să se fi produs în momentul strămutării, hotărârea emisă de pârâtă este nelegală.
Prin sentinţa civilă nr. 180/ CA din 27 aprilie 2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, admiţând contestaţia formulată de reclamantă, a anulat Hotărârea nr. 31693 din 24 martie 2009 şi a constatat calitatea acesteia de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a hotărî astfel, curtea de apel a reţinut, în esenţă, faptul că reclamanta s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, astfel încât aceasta a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii pe care le-a suferit familia sa ca urmare a persecuţiilor etnice exercitate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta C.J.P. Constanţa criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În esenţă, recurenta susţine că reclamanta nu este îndreptăţită să beneficieze de statutul de strămutat în condiţiile prevăzute de Legea nr. 189/2000, deoarece fiind născută la data de 05 martie 1943 nu poate fi încadrată în dispoziţiile art. 1 din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, coroborate cu cele ale HG nr. 127/2002, în sensul că nefiind născută la data la care a avut loc refugiul, nu a suferit efectiv persecuţiile prevăzute de lege.
Examinându-se sentinţa atacată în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii se constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
Conform art. l din OG nr. 105/1999 aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanţei persoana, cetăţean român care în perioada regimurilor instaurate începând cu 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuţii pe motive etnice, printre situaţiile prevăzute de lege fiind şi aceea a strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu [(art. 1 lit. c)].
Din probele administrate în cauză rezultă că, reclamanta este fiica numiţilor Z.I. şi Z.I., care au făcut parte din schimbul obligatoriu de populaţie în urma Tratatului româno-bulgar din 6 septembrie 1940 iar naşterea acesteia a avut loc în timpul refugiului părinţilor săi, în localitatea Corbu, judeţul Constanţa.
Curtea nu poate lua în considerare motivele de recurs, potrivit cu care, de prevederile Legii nr. 189/2000, nu pot beneficia copiii născuţi după strămutare, pe considerentul că legea nu îi prevede expres ca beneficiari şi pe aceştia.
Din interpretarea teleologică a prevederilor OG nr. 105/1999, aşa cum a fost aprobată prin Legea nr. 189/2000, rezultă că obiectul şi scopul reglementării îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile suferite de persoanele persecutate de regimurile respective, în perioada arătată, din motive etnice.
Având în vedere că legiuitorul a urmărit ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele, cetăţeni români, care au avut de suferit consecinţele persecuţiilor exercitate din motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înţeleasă atât persoanele care au suferit acele persecuţii în mod nemijlocit, cât şi acelea care au suferit persecuţiile respective în mod indirect, prin consecinţele care s-au răsfrânt asupra lor.
Acesta este cazul copiilor care s-au născut în perioada în care părinţii lor s-au refugiat sau au fost strămutaţi, ca urmare a unor persecuţii din motive etnice şi au suferit astfel toate consecinţele nefavorabile ce au decurs din această situaţie.
Or, în cauză este necontestat că reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinţii săi au fost nevoiţi să se refugieze din localitatea de domiciliu, a suferit aceleaşi consecinţe nefavorabile şi prejudicii ca şi familia sa.
Faţă de toate cele mai sus arătate, Înalta Curte apreciază soluţia instanţei de fond ca legală şi temeinică, motiv pentru care, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.J.P. Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 180/ CA din 27 aprilie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 17 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5153/2009. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 5244/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
