ICCJ. Decizia nr. 5199/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5199/2009
Dosar nr. 6117/1/2009
Şedinţa publică de la 18 noiembrie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 77 din 10 iunie 2008, Curtea de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins ca inadmisibilă acţiunea reclamantului L.G., având ca obiect anularea art. 2 alin. (2) din H.G. nr. 933/2004.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul L.G., care a fost anulat de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios, administrativ şi fiscal, ca netimbrat, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997.
Nemulţumit de soluţia pronunţată în recurs, recurentul-reclamant a formulat prezenta contestaţie în anulare, susţinând că recursul a fost timbrat corespunzător şi că la solicitarea instanţei de a completa taxa judiciară de timbru cu încă 2 RON, a formulat contestaţie, însă cererea de reexaminare nu a fost soluţionată, instanţa dispunând anularea recursului ca netimbrat.
Contestaţia în anulare este întemeiată şi va fi admisă pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit dispoziţiilor art. 318 C. proc. civ., „hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis din greşeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
În sensul textului art. 318 C. proc. civ., „greşeală materială înseamnă greşeală de ordin procedural, de o asemenea gravitate încât a avut drept consecinţă darea unei soluţii greşite. În această categorie intră greşeli comise prin confundarea unor date esenţiale ale dosarului cauzei, cum ar fi de pildă respingerea recursului ca tardiv, deşi a fost depus în termen la poştă, dar instanţa nu a observat recipisa scrisorii recomandate, luând în considerare data înregistrării căii de atac.”
În cauză, greşeala materială este evidentă, întrucât la fila 3 din dosarul de recurs se află chitanţa depusă de recurent, privind plata taxei judiciare legale de timbru, astfel că în mod greşit instanţa de recurs a dispus măsura anulării recursului ca netimbrat.
Aşa fiind, contestaţia în anulare urmează a fi admisă şi a se desfiinţa decizia atacată, urmând a se fixa termen de judecare a recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite contestaţia în anulare formulată de L.G. împotriva deciziei nr. 247 din 21 ianuarie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Desfiinţează decizia atacată.
Fixează termen pentru judecarea recursului la data de 16 decembrie 2009, cu citarea părţilor.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5196/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 5208/2009. Contencios. Conflict de... → |
|---|
