ICCJ. Decizia nr. 5362/2009. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5362/2009
Dosar nr. 19/122/2009
Şedinţa de la 25 noiembrie 2009
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Giurgiu reclamantul M.P. a formulat contestaţie împotriva ordinului din 29 decembrie 2008 emis de pârâtul Ministerul Sănătăţii, prin care reclamantul a fost revocat din funcţia de manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Giurgiu şi s-a dispus încetarea contractului de management din 14 decembrie 2006.
Reclamantul a solicitat anularea ordinului, reintegrarea sa în funcţia avută, obligarea pârâtului la plata drepturilor băneşti de care a fost lipsit de la data revocării şi până la efectiva reîncadrare.
În motivarea contestaţiei se arată, în esenţă, că actele care au stat la baza emiterii ordinului, inclusiv raportul de control, cât şi ordinul sunt nelegale, având vicii de formă şi de fond, arătate pe larg în cuprinsul acţiunii.
Prin întâmpinare, pârâtul Ministerul Sănătăţii a invocat excepţia necompetenţei materiale a tribunalului, arătând că, potrivit art. 3 C. proc. civ. şi art. 10 din Legea nr. 554/2004, competenţa materială în primă instanţă în procesele şi cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităţilor şi instituţiilor centrale se judecă de curţile de apel – secţiile de contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa civilă nr. 52/CAF din 26 februarie 2009, Tribunalul Giurgiu, secţia civilă, a admis excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ.
S-a reţinut, în esenţă, că ordinul contestat de reclamant este un act administrativ emis de o autoritate publică centrală, contractul de management fiind un contract administrativ, astfel că potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004 soluţionarea contestaţiei formulate împotriva acestuia este de competenţa curţii de apel.
Prin sentinţa civilă nr. 2879 din 9 iulie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal, a admis excepţia de necompetenţă materială a acestei instanţe invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu.
A constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru soluţionarea acestuia.
Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel Bucureşti a reţinut în esenţă, următoarele:
A apreciat că potrivit art. 178 din Legea nr. 95/2006 cu modificările şi completările ulterioare, spitalul public este condus de un manager, care nu este funcţionar public în sensul Legii nr. 188/1999.
A considerat că actul prin care se constată neîndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor prevăzute în contractul de management de către reclamant este un act de dreptul muncii supus cenzurii instanţelor specializate pentru conflicte de muncă şi litigii de muncă.
A mai apreciat că litigiul se poartă cu privire la un act de dreptul muncii, contractul de management nefiind un contract administrativ, ci un contract prin care unui salariat i se încredinţează un anumit mandat, pe o anumită perioadă, cât timp contractul său individual de muncă este suspendat.
Înalta Curte, observând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 alin. (1), art. 21 şi art. 22 din C. proc. civ., urmează a pronunţa regulatorul de competenţă, în raport cu obiectul cauzei şi cu dispoziţiile legale incidente în materie.
Se constată că ordinul din 29 decembrie 2008 a fost emis de Ministerul Sănătăţii în baza şi în executarea Legii nr. 95/2006, având natura juridică a unui act administrativ, astfel cum este definit de art. 2 lit. c) din Legea nr. 554/2004,
Managerul, persoană fizică nu este angajat al spitalului, iar contractul de management nu este guvernat de normele dreptului muncii, încetarea acestuia înainte de termen neputând fi asimilată cu o decizie de concediere emisă de angajator, parte într-un contract de muncă.
Întrucât ordinul în discuţie este emis de o autoritate publică centrală şi anume Ministerul Sănătăţii, potrivit art. 10 din Legea nr. 554/2004, soluţionarea contestaţiei formulate de reclamant este de competenţa Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamantul M.P. şi pârâtul Ministerul Sănătăţii în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios, administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 noiembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 5360/2009. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 5367/2009. Contencios. Anulare act... → |
---|