ICCJ. Decizia nr. 565/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 565/2009
Dosar nr. 76/2/2008
Şedinţa publică din 4 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la 5 ianuarie 2008, reclamanţii A.C.Ş., A.D.C. şi M.I. au chemat în judecată M.I.R.A., M.P. - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, D.N.A. şi M.F.P. solicitând obligarea acestora la plata sporului pentru misiune permanentă aferent perioadei octombrie 2005 - la zi, sporului de fidelitate pentru perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2005, sporului pentru documente clasificate, actualizarea acestor sume cu indicele de inflaţie din momentul achitării, obligarea M.I.R.A. să facă menţiunile cuvenite în carnetele de muncă, obligarea M.F.P. să aloce la buget sumele necesare şi în fine, obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1811 din 11 iunie 2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii invocată de M.P.; a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.E.F., a respins cererile de chemare în garanţie formulate de D.N.A. şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi pe fond a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a hotărî astfel instanţa a reţinut că M.E.F. nu este parte a raporturilor de serviciu în baza cărora reclamanţii şi-au formulat pretenţiile, iar împrejurarea că gestionează bugetul de stat nu îi creează obligaţia de a plăti drepturi salariale către angajaţii altor unităţi.
Pe fondul cauzei, s-a reţinut că în ce priveşte sporul pentru misiune permanentă a fost acordat ofiţerilor detaşaţi la D.N.A. până în octombrie 2005, când a intrat în vigoare OUG nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 43/2002, moment după care ar fi putut beneficia de acest drept numai dacă ar fi optat pentru drepturile salariale acordate celor încadraţi în poliţie. În aceleaşi condiţii ar fi putut beneficia şi de sporul de fidelitate. În ce priveşte sporul pentru documente clasificate s-a reţinut că potrivit art. 3 alin. (3) din OG nr. 19/2006, aprobată de Legea nr. 444/2006, pentru păstrarea confidenţialităţii, categoriile de personal, condiţiile de acordare şi cuantumul acestuia se stabilesc prin ordin al ministrului sau al conducătorului instituţiei centrale din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională. Cum un astfel de ordin nu a fost emis şi în cadrul D.N.A., nici reclamanţii nu puteau beneficia de el.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs toţi reclamanţii criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenţii au arătat că modificările aduse OUG nr. 43/2002, prin OUG nr. 134/2005, în sensul că nu mai fac referire la art. 11 din OUG nr. 38/2003, sunt nerelevante pentru justificarea înlăturării sporului de misiune permanentă, întrucât art. 11 reglementează procentul ce se aplică salariului pentru funcţia îndeplinită.
În ce priveşte sporul pentru documente clasificate deşi se reţine că el este cuvenit prin efectul legii, se consideră total eronat că nu pot beneficia de el decât în condiţiile emiterii unui ordin.
Analizând legalitatea şi temeinicia sentinţei pronunţate în raport de criticile formulate, urmează a se reţine că acestea nu se justifică.
Prin adoptarea Legii nr. 601/2004 pentru aprobarea OUG nr. 24/2004 privind creşterea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice şi a funcţionarilor publici, precum şi intensificarea măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, dispoziţiile art. 28 alin. (3) din OUG nr. 43/2002 privind P.N.A. care se refereau la drepturile băneşti şi materiale ale ofiţerilor de poliţie judiciară, s-au modificat în sensul că li s-a recunoscut acestora dreptul de a beneficia de sporul pentru misiune permanentă prevăzut de art. 11 din OUG nr. 38/2003.
Prin OUG nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 43/2002, prin care P.N.A. a fost transformat în D.N.A., ca structură autonomă cu personalitate juridică proprie în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, s-a prevăzut că ofiţerii de poliţie judiciară beneficiază doar de drepturile prevăzute prin anexa 4 la OUG nr. 38/2003, fără a se mai referi la art. 11 din OG nr. 38/2003, ceea ce în mod evident dovedeşte că această categorie a fost exclusă de la beneficiul acestui spor.
Că este aşa rezultă şi din faptul că în prezent salarizarea ofiţerilor de poliţie judiciară se efectuează potrivit prevederilor OUG nr. 27/2006, care stabileşte că salariul de bază pentru ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul D.N.A. se calculează potrivit art. 11 alin. (4) din ordonanţă, în funcţie de coeficientul de multiplicare 13,500 prevăzut la pct. 28 anexa 1 cap. A, pentru judecătorii şi procurorii cu 3 - 4 ani vechime în funcţia de magistrat.
Este evident că prin dispoziţiile legale enunţate sporul de misiune permanentă nu mai este de actualitate în ce-i priveşte pe ofiţerii de poliţie judiciară din cadrul D.N.A., ei fiind asimilaţi din punct de vedere al salarizării cu categoria profesională a procurorilor, fapt ce constituie o dovadă clară că nu se mai află în misiune permanentă.
În ce priveşte sporul de fidelitate, de reţinut că el este recunoscut funcţionarilor publici cu statul special prin dispoziţiile art. 6 din OUG nr. 38/2003. Pentru perioada pentru care a fost solicitat respectiv ianuarie - decembrie 2005, de reţinut că aplicarea sa a fost suspendată prin OUG nr. 118/2004 privind acordarea unor drepturi salariale personalului M.A.I.
În măsura în care recurenţii ar fi optat pentru drepturile salariale cuvenite celor încadraţi în unităţile de poliţie, în condiţiile pct. 1 lit. c) anexa 4 din OUG nr. 28/2003 ar fi putut beneficia de plata acestui spor.
În ce priveşte sporul pentru documente clasificate acesta a fost prevăzut prin art. 3 din Legea nr. 444/2006 pentru aprobarea OUG nr. 19/2006 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului militar şi funcţionarilor publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, odine publică şi siguranţă naţională.
Potrivit dispoziţiilor art. 3 alin. (3) „unităţile, categoriile de personal, condiţiile de acordare şi cuantumul acestui spor, se stabilesc prin ordin al ministrului sau conducătorului instituţiei centrale din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională".
Faptul că reclamanţilor-recurenţi nu li s-a recunoscut beneficiul acestui spor, nu reprezintă o încălcare a legii atât timp cât legiuitorul nu a înţeles să-l acorde şi M.J. sau altor instituţii din sistemul judiciar.
De altfel, de acest spor nu pot beneficia în bloc toţi angajaţii - prin lege - numai ordonatorul de credite fiind cel care stabileşte categoria de personal şi cuantumul acestui spor.
În raport de aceste considerente, urmează a se aprecia ca fiind legală şi temeinică hotărârea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, motiv pentru care având în vedere şi dispoziţiile art. 312 C. proc. Civ
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.C.Ş., A.D.C. şi M.I., împotriva sentinţei civile nr. 1811 din 11 iunie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 559/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 582/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
