ICCJ. Decizia nr. 5710/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5710/2009
Dosar nr. 82/54/2009
Şedinţa publică de la 10 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta A.E. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Dolj, solicitând instanţei ca în contradictoriu cu aceasta să dispună anularea hotărârilor de revizuire emise de pârâtă cu nr. 193/2000, nr. 46/2005, nr. 99/2007 şi nr. 27/2008, ca fiind nelegale, dar şi îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinţei nr. 681/2004.
Curtea de Apel Craiova, prin sentinţa nr. 1 din 06 ianuarie 2009, a respins ca inadmisibilă cererea de îndreptare a erorii materiale şi a disjuns petitul având ca obiect anularea hotărârilor de revizuire privind acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Prin precizările formulate la data de 03 februarie 2009 reclamanta A.E. a solicitat instanţei să oblige pârâta să respecte procedura prevăzută de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 189/2000, să anuleze hotărârile de revizuire sus-indicate şi, să emite o nouă hotărâre de acordare a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 aşa cum s-a prevăzut prin sentinţa nr. 681 din 04 noiembrie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Craiova, definitivă şi irevocabilă.
În caz contrar, a solicitat şi aplicarea unei amenzi contravenţionale şi daune cominatorii pentru întârzierea punerii în executare a sentinţei nr. 681/2004 a Curţii de Apel.
Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa nr. 189 din 21 mai 2009, a dispus respingerea contestaţiei formulată de A.E.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că în cauză există autoritate de lucru judecat, aşa încât contestaţia formulată de A.E., nu poate fi primită.
Astfel, s-a reţinut că în ceea ce priveşte hotărârea nr. 99 din 23 ianuarie 2007 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Dolj, prin acest act s-a revizuit hotărârea nr. 46 din 04 ianuarie 2005 în conformitate cu decizia nr. 3975 din 14 noiembrie 2006 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, decizie cu caracter irevocabil.
De asemenea, s-a reţinut şi faptul că prin hotărârea nr. 27/2008 s-a respins contestaţia împotriva hotărârii nr. 99/2007.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta A.E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Recurenta a susţinut că instanţa a omis să se pronunţe asupra capătului de cerere privind întoarcerea executării silite, întemeiată pe dispoziţiile art. 4041 alin. (1) şi art. 4042 alin. (3) C. proc. civ., precum şi a deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 790/2007.
Recurenta solicită casarea sau modificarea hotărârii recurate nr. 189 din 21 mai 2009, întrucât a fost pronunţată într-un dosar disjuns ce nu s-a pronunţat asupra capătului de cerere cu privire la întoarcerea executării silite.
Recurenta a mai susţinut că, în mod greşit i-au fost acordate drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pe doar două perioade fragmentate (06 septembrie 1940-22 iunie 1941 şi 25 martie 1944-06 martie 1945), deoarece ea a făcut dovada strămutării pentru întreaga perioadă, astfel:
- cu certificatul din 13 ianuarie 2009 pentru perioada 06 septembrie 1940-22 iunie 1941;
- cu certificatul din 05 iulie 2005 pentru perioada 22 iunie 1941-24 martie 1944 şi
- cu certificatul din 31 iulie 2000 pentru perioada 25 martie 1944-06 martie 1945.
Recursul este nefondat.
În fapt, reclamanta A.E. a chemat în judecată Casa Judeţeană de Pensii Dolj, solicitând instanţei să oblige pârâta la recunoaşterea calităţii de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, pentru perioada 06 septembrie 1940-06 martie 1945, începând cu data de 01 decembrie 2000.
În motivarea acţiunii a arătat că prin hotărârea nr. 193 din 28 august 2002 pârâta i-a recunoscut calitatea de beneficiară a drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000 pe perioada 25 martie 1944-06 martie 1945, însă, ulterior, având o nouă dovadă a strămutării sale emisă de Arhivele Naţionale Constanţa, a formulat o nouă cerere prin care a solicitat pârâtei să-i acorde indemnizaţia prevăzută de lege pentru întreaga perioadă, respectiv 06 septembrie 1940-06 martie 1945, având în vedere că a făcut parte din primul val de strămutaţi, suferind astfel două strămutări.
Prin sentinţa civilă nr. 585 din 27 iunie 2003, Curtea de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei, a anulat decizia din 2002 emisă de pârâtă şi a constatat că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 01 ianuarie 1942-06 martie 1945.
Recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Dolj împotriva acestei sentinţe a fost admis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 797 din 26 februarie 2004, a fost casată sentinţa atacată şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Prin sentinţa nr. 681 din 04 noiembrie 2004, rejudecând cauza, Curtea de Apel Craiova a trimis-o la Comisia de aplicare a Legii nr. 189/2000 de pe lângă Casa Judeţeană de Pensii Dolj, pentru a soluţiona prin hotărâre cererea reclamantei formulată la data de 25 martie 2003, privind acordarea drepturilor prevăzute de lege.
Astfel, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj a emis decizia nr. 46 din 04 ianuarie 2005, de revizuire a hotărârii nr. 193/2002, care, din nou a fost contestată în instanţă de către reclamantă.
Prin sentinţa nr. 192/2005, Curtea de Apel Craiova a admis acţiunea reclamantei, anulând hotărârea nr. 46 din 04 ianuarie 2005, fiind revizuită hotărârea nr. 193/2002 emisă de pârâtă, în sensul că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de O.U.G. nr. 105/1999 şi pentru perioada 06 septembrie 1940-22 iunie 1941, cu menţinerea celorlalte dispoziţii ale actului revizuit.
Recursul declarat de pârâtă împotriva sentinţei nr. 192/2005 a fost admis de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 4532/2005, a fost casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă. Totodată, prin aceeaşi decizie a fost respins recursul reclamantei A.E.
În rejudecare, Curtea de Apel Craiova, prin sentinţa civilă nr. 35/2006, a admis în parte acţiunea reclamantei, a anulat hotărârea nr. 46/2005 şi hotărârea nr. 193/2002 emise de pârâtă, stabilind că reclamanta beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 şi pentru perioada 06 septembrie 1940-22 iunie 1941, menţinând celelalte dispoziţii ale hotărârii nr. 193/2002.
Prin sentinţa nr. 118/2006, Curtea de Apel Craiova a dispus completarea dispozitivului sentinţei civile nr. 35/2006.
Atât reclamanta, cât şi pârâta au declarat recurs împotriva acestor două sentinţe.
Prin decizia nr. 3975 din 14 noiembrie 2006, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a admis recursurile declarate de Casa Judeţeană de Pensii Dolj şi A.E. împotriva sentinţei civile nr. 118/2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a modificat în parte sentinţa atacată, a anulat hotărârea nr. 46/2005 şi a obligat pârâta să emită o nouă hotărâre de revizuire a hotărârii nr. 193/2002, prin care să acorde reclamantei drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 06 septembrie 1940-22 iunie 1941 de la data de 01 aprilie 2003 şi pentru perioada 25 martie 1944-06 martie 1945 de la data de 01 aprilie 2002.
De asemenea, a menţinut restul dispoziţiilor sentinţei nr. 118/2006 şi a respins recursul reclamantei A.E. împotriva sentinţei nr. 35/2006 a aceleiaşi instanţe ca tardiv formulat.
Prin urmare, pârâta Casa Judeţeană de Pensii Dolj a emis o nouă hotărâre, respectiv hotărârea nr. 99 din 23 ianuarie 2007 prin care a revizuit hotărârea nr. 46/2005 conform deciziei irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3975/2006.
Reclamanta a solicitat, însă, modificarea şi a acestei hotărâri, pe considerentul că nu s-a ţinut cont de certificatul eliberat de Arhivele Naţionale ale Judeţului Constanţa, astfel că prin hotărârea nr. 27 din 19 iunie 2008 emisă de pârâtă, s-a menţinut hotărârea de revizuire nr. 99 din 23 ianuarie 2007, cu motivarea că a fost pronunţată conform deciziei irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, unde acest act a fost prezentat.
Contestaţia formulată de reclamantă împotriva hotărârii nr. 27/2008 a fost respinsă de Curtea de Apel Craiova, prin sentinţa nr. 244 din 07 octombrie 2008, sentinţă irevocabilă prin respingerea recursului de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin decizia nr. 1846 din 31 martie 2009.
Pe cale de consecinţă, se constată că referitor la hotărârea nr. 27 din 19 iunie 2008 există autoritate de lucru judecat cu cauza de faţă, în care se contestă acelaşi act.
Cât priveşte hotărârea nr. 99 din 23 ianuarie 2007, urmează să se constate că prin această hotărâre, pârâta a revizuit hotărârea nr. 46 din 04 ianuarie 2005 conform deciziei irevocabile a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 3975 din 14 noiembrie 2006. Prin hotărârea nr. 27/2008 s-a respins contestaţia împotriva hotărârii nr. 99/2007.
Potrivit dispoziţiilor art. 1201 C. civ., „este lucru judecat atunci când a doua cerere în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi, făcute de ele în contra lor, în aceeaşi calitate”.
Autoritatea lucrului judecat face parte din categoria prezumţiilor legale absolute, expres prevăzută de lege. Puterea lucrului judecat prezumă că hotărârea judecătorească irevocabilă corespunde adevărului, nicio autoritate neputând răsturna această prezumţie legală absolută.
Faţă de considerentele arătate şi având în vedere dispoziţiile art. 1201 C. civ., în mod corect instanţa de fond, constatând că există autoritate de lucru judecat, a dispus respingerea contestaţiei formulată de reclamantă.
Examinând şi din oficiu hotărârea atacată sub toate aspectele de legalitate şi temeinicie şi neconstatându-se existenţa motivelor de casare, recursul declarat de reclamanta A.E., va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.E. împotriva sentinţei civile nr. 189 din 21 mai 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 10 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5709/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 5711/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
