ICCJ. Decizia nr. 5931/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5931/2009
Dosar nr. 466/33/2009
Şedinţa publică de la 18 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 18 martie 2009, reclamanta M.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Cluj, să se dispună anularea hotărârii din 24 aprilie 2009, prin care i s-a respins cererea privind recunoaşterea calităţii de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Motivându-şi cererea, reclamanta a arătat, în esenţă, că pârâta i-a respins cererea de stabilire a calităţii de refugiat, deşi a depus acte doveditoare în sprijinul cererii formulate.
Prin sentinţa civilă nr. 328/2009 din 29 iunie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea reclamantei M.M.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond a reţinut că, din materialul probator administrat în cauză, rezultă că reclamanta nu a fost în măsură să dovedească cu certitudine aspectele invocate şi, cu toate stăruinţele instanţei, nu a demonstrat că situaţia sa se încadrează în dispoziţiile Legii nr. 189/2000.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Cluj, a declarat recurs reclamanta M.M.
Recurenta critică sentinţa pronunţată de instanţa de fond, arătând că datorită vârstei înaintate şi stării de sănătate, martorii propuşi pentru audiere nu s-au putut prezenta în faţa instanţei de judecată.
Reiterează motivele din acţiunea introductivă, solicitând acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.
Examinându-se sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
Conform art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, beneficiază de prevederile ordonanţei persoana, cetăţean român, care, în perioada regimurilor instaurate în România, între 06 septembrie 1940 şi 06 martie 1945, a avut de suferit persecuţii pe motive etnice, printre situaţiile prevăzute de lege fiind şi aceea a strămutării în altă localitate decât cea de domiciliu [art. 1 lit. c)].
Prin Normele de aplicare a ordonanţei menţionate, aprobate prin H.G. nr. 127/2002, persoanelor strămutate în altă localitate decât cea de domiciliu le-au fost asimilate şi cele expulzate, refugiate, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie, ca urmare unui tratat bilateral.
Potrivit dispoziţiilor art. 4 din Normele menţionate, dovada încadrării în situaţiile prevăzute la art. 1 din O.G. nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 1889/2000, cu modificările ulterioare, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente sau, în lipsa acestora, prin declaraţie cu martori.
Neprezentarea unor mijloace de probă concludente, care să combată actul administrativ atacat şi să demonstreze că recurenta-reclamantă se încadrează în cerinţele Legii nr. 189/2000, conduce în mod logic la respingerea recursului.
Împrejurarea că martorii citaţi nu s-au prezentat în faţa instanţei de fond, împiedicând formarea unei convingeri depline asupra speţei deduse judecăţii, nu este de natură să absolve recurenta de sarcina probei.
Rezultă că instanţa de fond a pronunţat o sentinţă temeinică şi legală, iar recursul declarat urmează a fi respins ca nefondat, potrivit prevederilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.M. împotriva sentinţei civile nr. 328/2009 din 29 iunie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 decembrie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 5929/2009. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 5933/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
---|