ICCJ. Decizia nr. 5936/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi conform Legii nr. 189/2000. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5936/2009
Dosar nr. 235/36/2009
Şedinţa publică de la 18 decembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe calea contenciosului administrativ la data de 19 februarie 2009, reclamanta D.Z. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, să se dispună anularea hotărârii nr. 31546 din 11 februarie 2009, prin care i s-a respins cererea privind recunoaşterea calităţii de beneficiar al prevederilor O.G. nr. 105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
Motivându-şi cererea, reclamanta a arătat, în esenţă, că s-a născut la 01 martie 1944, în localitatea Stejaru, judeţul Tulcea, după strămutarea părinţilor săi, G.D. şi E., ca urmare a schimbului de populaţie realizat în 1940, în baza Tratatului româno-bulgar de la Craiova.
Prin sentinţa civilă nr. 165/CA din 13 aprilie 2009, Curtea de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea reclamantei D.Z., a anulat hotărârea nr. 31546 din 11 februarie 2009 emisă de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa, constatând că reclamanta are calitatea de beneficiar al Legii nr. 189/2000.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa de fond a reţinut că din materialul probator administrat în cauză rezultă că reclamanta a făcut dovada că s-a născut la 01 martie 1944 în localitatea Stejaru, judeţul Tulcea, după strămutarea de pe teritoriul Bulgariei a părinţilor săi, care au făcut obiectul schimbului de populaţie stabilit prin Tratatul româno-bulgar de la Craiova.
Instanţa fondului a mai reţinut că, deşi reclamanta s-a născut după data strămutării părinţilor săi, este îndreptăţită să beneficieze de drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000, ca urmare a consecinţelor nefavorabile şi prejudiciilor suferite.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Constanţa a declarat recurs pârâta Casa Judeţeană de Pensii Constanţa.
Recurenta critică sentinţa pronunţată de instanţa de fond, considerând că reclamanta nu poate beneficia de drepturile acordate prin Legea nr. 189/ 2000, întrucât nu a fost efectiv strămutată din localitatea de domiciliu, născându-se după 3 ani şi 6 luni de la data strămutării părinţilor săi, la data strămutării nefiind nici măcar concepută.
În acest sens, este invocată adresa din 22 august 2005 a Ministerului Justiţiei.
Examinându-se sentinţa atacată, în raport cu criticile formulate, cu probele administrate în cauză, precum şi cu dispoziţiile legale incidente, se constată că recursul este nefondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
În esenţă, criticile recurentei-pârâte vizează acordarea beneficiarului O.G. nr. 105/1999 persoanelor născute în localitatea în care părinţii lor au fost strămutaţi în urma Tratatului între România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 07 septembrie 1940.
Potrivit art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, „beneficiază de prevederile ordonanţei persoana, cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 06 septembrie 1940 până la 06 martie 1945 a avut de suferit persecuţii din motive etnice”, fiind „refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate”.
Potrivit art. 2 din Normele de aplicare a O.G. nr. 105/1999 aprobate prin H.G. nr. 127/2002: „prin persoană care a fost strămutată în altă localitate, în sensul O.G. nr. 105/1999, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate din motive etnice. În această categorie se includ şi persoanele care au fost expulzate, s-au refugiat, precum şi cele care au făcut obiectul unui schimb de populaţie ca urmare a unui tratat bilateral”.
În cauză, este necontestat faptul că familia intimatei-reclamante a făcut, în anul 1940, obiectul schimbului de populaţie realizat în baza Tratatului între România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 07 septembrie 1940 şi că reclamanta D.Z. s-a născut la data de 01 martie 1944 în România, localitatea Stejaru, unde fuseseră strămutaţi părinţii săi, provenind din Bulgaria, judeţul Durostor.
Instanţa de fond a realizat o corectă interpretare teleologică a prevederilor art. 1 din O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Normelor aprobate prin H.G. nr. 127/2002.
Pe cale de consecinţă, în mod corect şi în acord cu practica unitară a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, instanţa de fond a reţinut că prejudiciile suferite de părinţi urmare strămutării, au fost suportate şi de către copiii lor minori, ceea ce justifică similitudinea de regim juridic aplicabil.
Interpretarea pe care instanţa de fond a dat-o dispoziţiilor O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, este în acord şi cu aspectele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 558 din 25 octombrie 2005, în sensul că „toate persoanele aflate în aceeaşi situaţie beneficiază de aceleaşi drepturi. Stabilirea faptului dacă o persoană sau alta se încadrează ori nu în vreuna dintre măsurile de persecuţie prevăzute în ipoteza normei juridice reprezintă o problemă de aplicare a legii, de competenţa exclusivă a instanţei judecătoreşti”.
În consecinţă, pe baza probatoriului administrat, Curtea de apel, întemeiat şi legal, a reţinut că familia reclamantei a făcut obiectul schimbului de populaţie în baza Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la 07 septembrie 1940 şi că, fiind născută în localitatea de strămutare a familiei sale, reclamanta se încadrează în prevederile art. 1 lit. c) din O.G. nr. 105/1999, cu modificările şi completările ulterioare, şi beneficiază de prevederile ordonanţei pentru perioada cuprinsă între data naşterii şi data limită prevăzută de lege, respectiv 06 martie 1945, începând cu luna următoare celei în care a depus la Casa Judeţeană de Pensii cererea de acordare a drepturilor.
Faţă de cele arătate, Curtea constată că sentinţa civilă atacată este legală şi temeinică, urmând ca, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ., să fie respins recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Casa Judeţeană de Pensii Constanţa împotriva sentinţei civile nr. 165/CA din 13 aprilie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5934/2009. Contencios. Refuz soluţionare... | ICCJ. Decizia nr. 5937/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
