ICCJ. Decizia nr. 658/2009. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 658/200.
Dosar nr. 869/2/200.
Şedinţa publică din 10 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul S.N.L.A.N.P. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii P.M.S.R. şi A.N.P. obligarea la plata contravalorii drepturilor de echipament neacordate pentru anul 2006, conform Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 972/C/2006, sume actualizate la data plăţii efective.
În motivarea acţiunii arată reclamantul că potrivit prevederilor art. 7 din Regulamentul de Aplicare al Ordinului Ministerului Justiţiei nr. 972/C/2006 „drepturile anuale de echipament ale funcţionarilor publici cu statut special se stabilesc în funcţie de cantitatea şi durata de utilizare prevăzute în norme, se asigură gratuit şi se acordă în natură sau în bani, în limita echivalentului valoric al cotei părţi anuale a articolelor prevăzute gratuit în norme„.
Se mai arată că art. 10 al aceluiaşi regulament, prevede că funcţionarii publici cu statut special, în limita valorii cotei părţi anuale, pot primi echipament pentru completarea uniformei şi diferenţă în bani.
Mai arată reclamantul că până la data de 31 decembrie 2006 în P.M.S.R. nu s-a distribuit echipamentul prevăzut de lege, deşi s-a revenit cu nenumărate adrese către ordonatorul secundar de credite.
Ulterior, reclamantul şi-a precizat acţiunea, în sensul că se solicită obligarea pârâtelor la plata către membrii de sindicat a diferenţei contravalorii drepturilor de echipament neacordate pentru anul 2006, contravaloare ce se solicită a fi actualizată cu indicele de inflaţie la data efectivă a plăţii.
La data de 13 iunie 2007, pârâtul P.R. a invocat excepţia necompetenţei materiale, excepţie ce a fost respinsă prin încheierea de la 13 iunie2007.
Prin sentinţa nr. 2951 din 21 noiembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată acţiunea precizată de reclamantul S.N.L.A.N.P.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut în esenţă că reclamanţii nu sunt îndreptăţiţi la plata contravalorii drepturilor de echipament, întrucât contractele pentru asigurarea echipamentului în discuţie au fost semnate, fondurile fiind alocate, iar acţiunea de distribuire a acestor echipamente este în derulare.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul S.N.L.A.N.P. pentru motivul prevăzut de art. 3041 C. proc. civ.
La termenul de judecată din data de 10 februarie 2009, reprezentanta recurentului a învederat instanţei că prezentul litigiu a fost soluţionat pe cale administrativă, intimatul P.R.M.S.P. achitând contravaloarea drepturilor de echipament restante pe anii 2006, 2007 şi 2008, aspect confirmat şi de către consilierul juridic al acestuia.
În acest sens, intimatul P.R.M.S.P. a depus la data de 9 februarie 2009, prin Serviciul Registratură al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, o adresă prin care se menţionează faptul că statul de plată pentru restanţe echipament aferent anului 2006 a fost achitat în data 3 noiembrie 2008, iar pentru anul 2007 în data de 9 decembrie 2008 şi 10 decembrie 2008.
Astfel, plata către recurentul-reclamant S.N.L.A.N.P. a contravalorii drepturilor de echipament, conform dispoziţiilor art. 25 alin. (1), (2), (4) şi a art. 11 alin. (2) din Ordinul Ministrului Justiţiei nr. 3562/C din 14 decembrie 2007, reprezintă o recunoaştere a pretenţiilor reclamantului.
Urmare a achitării contravalorii drepturilor de echipament restante, pe anii 2006, 2007 şi 2008, în temeiul dispoziţiilor cuprinse în Ordinul menţionat, acţiunea a rămas fără obiect.
Or, în cazul de faţă, din adresa depusă de intimat şi din susţinerile părţilor de la termenul de judecată din data de 10 februarie 2009, rezultă fără putinţă de tăgadă că drepturile cuvenite membrilor S.N.L.A.N.P. şi recunoscute de P.B.R. au fost achitate, astfel încât acţiunea este lipsită de obiect.
Prin urmare, efectuarea plăţii contravalorii acestor drepturi reprezintă o executare totală a celor solicitate prin acţiunea introductivă de instanţă, ceea ce nu poate constitui decât un motiv de admitere a recursului, de modificare a sentinţei atacate în sensul respingerii acţiunii ca fiind rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de S.N.L.A.N.P. împotriva sentinţei civile nr. 2951 din 21 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată şi respinge acţiunea formulată de reclamantul S.N.L.A.N.P. ca fiind rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 februarie 2009.
← ICCJ. Decizia nr. 650/2009. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 680/2009. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
---|