ICCJ. Decizia nr. 650/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 650/2009

Dosar nr. 75/57/2008

Şedinţa publică din 6 februarie 2009

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia la data de 23 ianuarie 2008, reclamantul Protopopiatul Român Unit cu Roma Greco Catolic – Ocna Mureş a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, anularea deciziei nr. 1528/2007, emisă de pârâtă, ca fiind nelegală şi netemeinică.

În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că prin Decizia contestată pârâta i-a respins cererea de restituire în natură sau în echivalent a imobilului înscris în CF 1061 Ocna Mureş. În opinia sa, Decizia contestată este urmarea unei greşite interpretări a cuprinsului cărţii funciare şi a ignorării particularităţilor dreptului de proprietate din zona Ocna Mureş şi a dreptului de embatic, constând în dreptul de proprietate asupra solului, însoţit de un drept de proprietate al statului asupra subsolului, pentru exploatarea sării.

În drept, acţiunea a fost întemeiată pe prevederile art. 6 alin. (2) din OUG nr. 94/2000 şi ale art. 480 C. civ.

 Prin sentinţa nr. 36/F/CA/2008 din data de 12 martie 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului, invocată de pârâtă prin întâmpinare şi a respins acţiunea ca neîntemeiată.

În considerentele sentinţei, instanţa a reţinut că excepţia lipsei calităţii procesuale active este neîntemeiată, întrucât Parohia Română Unită cu Roma Greco Catolică Ocna Mureş face parte din limitele teritoriului administrativ al Protopopiatului Român Unit cu Roma Greco Catolic Ocna Mureş, care este administrator şi dispunător al tuturor bunurilor bisericeşti care se găsesc în limitele teritoriului administrativ aflat în competenţă conform Codului Canoanelor Bisericilor Orientale, acesta fiind cel care a depus cererea de retrocedare a imobilului şi căruia i s-a comunicat Decizia nr. l528/10 decembrie 2007, atacată cu prezenta contestaţie.

Cu privire la fondul cauzei, curtea de apel a reţinut că reclamantul nu a făcut dovada dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu, iar din extrasele cărţilor funciare aflate la dosar nu rezultă că Parohia Română Unită cu Roma Greco Catolică ar fi fost proprietara imobilelor identificate sub nr.top 1996/1 Ocna Mureş.

Reclamantul a atacat cu recurs sentinţa menţionată, pentru motive pe care le-a încadrat în prevederile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta – reclamantă a arătat că instanţa de fond şi-a însuşit eronat concluziile Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România, omiţând că imobilul în litigiu a fost înscris în Cf 1061 Ocna Mureş, cartea funciară care a cuprins o mare parte a imobilelor proprietatea cultului greco-catolic. Relevantă este, potrivit susţinerilor recurentului – reclamant, împrejurarea că în aceeaşi carte funciară este cuprins şi lăcaşul de cult, care a fost restituit pe cale judecătorească cultului Greco-Catolic, ceea ce constituie un argument în plus în sensul neobservării şi neexaminării corespunzătoare a actelor de proprietate, care au condus la pronunţarea unei soluţii eronate.

Prin cererea de recurs, Protopopiatul Român Unit cu Roma Greco - Catolic Ocna Mureş a solicitat şi proba cu înscrisuri constând în acte de proprietate suplimentare, dar ulterior nu a mai depus la dosarul de recurs nici un înscris, deşi proba era admisibilă conform art. 305 C. proc. civ.

Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurentul – reclamant şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constatată că recursul nu este fondat.

Actul administrativ supus controlului exercitat de instanţa de contencios administrativ este Decizia nr. 1528 din 10 decembrie 2007, prin care intimata – pârâtă a respins cererea de retrocedare a imobilului situat în oraşul Ocna Mureş, judeţul Alba înscris în CF nr. 1061 a localităţii respective, cu nr. top.1996/1.

În motivarea deciziei, Comisia Specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a reţinut că nu sunt întrunite condiţiile pentru retrocedarea imobilului solicitat potrivit OUG nr. 94/2000, pentru că la data soluţionării cererii de retrocedare, construcţia care a aparţinut cultului a fost demolată, iar terenul, care fusese deţinut de Parohia Română Unită cu Roma Greco - Catolică doar cu titlu de folosinţă, a fost înstrăinat, pe acesta fiind edificată o construcţie nouă.

Probele prezentate de petiţionar în procedura administrativă au fost: copia certificată a cărţii funciare nr. 1061 a localităţii Ocna Mureş, judeţul Alba, nr. top. 1996/1; copia certificată a cărţii funciare nr. 1888 a localităţii Ocna Mureş, judeţul Alba,; adresa din 23 iunie 2005 emisă de Primăria oraşului Ocna Mureş, privind situaţia juridică şi locativă actuală a imobilului solicitat; copia Deciziei nr. 4173/2002 a Curţii Supreme de Justiţie şi copia Deciziei nr. 801/1999 a Curţii de Apel Alba Iulia.

Din extrasul de carte funciară rezultă că anterior preluării imobilului, conform Decretului nr. 177/1948, şi transcrierii lui în favoarea Bisericii Ortodoxe Române, Parohia Greco – Catolică era titulara unui drept de embatic, descris în cartea funciară ca fiind „folosinţa terenului şi proprietatea supraedificatelor", proprietarul terenului fiind Statul Român, situaţie juridică reţinută în mod corect de instanţa de fond.

Recurentul – reclamant nu a administrat probe noi în faza judiciară pentru a face dovada dreptului de proprietate al parohiei asupra terenului, iar în ceea ce priveşte construcţia care i-a aparţinut nu a contestat împrejurarea că a fost demolată, în prezent pe terenul respectiv fiind edificată o construcţie nouă.

Potrivit art. 1 alin. (3) din OUG nr. 194/2000, pot face obiectul retrocedării numai construcţiile încă existente în natură, împreună cu terenurile aferente lor (dacă la data preluării erau proprietatea cultului solicitant) şi adăugările care nu depăşesc 50% din aria desfăşurată actuală.

Tocmai de aceea nu poate fi reţinută o identitate de regim juridic între imobilul ce face obiectul cauzei de faţă şi imobilul compus din construcţie (lăcaş de cult) şi teren, înscris în cartea funciară nr. 3440, cu nr. top 2151, restituit Parohiei Bisericii Române Unite cu Roma – Greco – Catolică Ocna Mureş prin Decizia nr. 4173/2002 a Curţii Supreme de Justiţie, secţia civilă.

În consecinţă, neexistând motive de modificare a sentinţei potrivit art. 304 pct. 9 şi 3041 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de reclamantul Protopopiatul Român Unit cu Roma Greco Catolic – Ocna Mureş în calitate reprezentant legal al Parohiei Greco Catolice Ocna Mureş împotriva sentinţei civile nr. 36/F/CA/2008 din 12 martie 2008 a Curţii de Apel Alba – Iulia, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2009.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 650/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs