ICCJ. Decizia nr. 631/2009. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 631/2009
Dosar nr. 232/45/2007
Şedinţa publică din 6 februarie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 59 din 24 martie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, adoptată de completul de divergenţă cu majoritate de voturi, s-a respins excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, s-a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.Ş.A.S.G.I.S., s-a respins excepţia prematurităţii acţiunii şi s-a respins acţiunea în anulare formulată de reclamantul P.M. în contradictoriu cu pârâţii A.Ş.A.S.G.I.S. şi S.C.D.A. Podu Iloaiei.
În motivare, instanţa de fond a reţinut, cu privire la prima excepţie că reclamantul a făcut dovada înregistrării unei plângeri împotriva deciziei atacate, la data de 2 decembrie 2006, cu respectarea dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004. Cât priveşte calitatea procesuală pasivă a A.Ş.A.S.G.I.S. s-a arătat că această instituţie publică este chiar emitenta actului atacat, aşa încât, în temeiul art. 13 din Legea nr. 554/2004 se impune pronunţarea unei hotărâri în contradictoriu şi cu această parte.
Cu privire la excepţia prematurităţii, Curtea de apel a considerat că, chiar dacă Decizia atacată nu constituie un act de desfacere a contractului de muncă, trebuie să se recunoască reclamantului dreptul de a o atacat în justiţie, aceasta reprezentând un act administrativ emis în regim de putere publică.
Pe fondul cauzei, Curtea de apel a stabilit că actul administrativ atacat de reclamant, Decizia nr. 186, a fost emis la data de 10 noiembrie 2006 de către pârâta A.Ş.A.S.G.I.S., iar nu la data de 10 octombrie 2006, întrucât înscrisul care poartă această din urmă dată nu este ştampilat, semnat şi înregistrat în evidenţele Academiei şi, prin urmare, nu are valoarea şi semnificaţia unui act juridic.
Această decizie, reţine instanţa de fond, prin care s-a validat hotărârea de modificare a structurii statului de funcţii emisă de pârâta S.C.D.A. Podu Iloaiei, a fost adoptată în limitele competenţelor Academiei, cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Toate criticile formulate de reclamant vizează însă, punctează instanţa de fond, legalitatea hotărârii validate iar nu a actului de validare. Or, se mai arată în considerente, Decizia ce constituie obiectul cererii de anulare priveşte doar raporturile dintre cele două pârâte, nu şi raporturile dintre angajat şi angajator, raporturi ce nu au fost deduse judecăţii. Împrejurarea că pârâta S.C.D.A. Podu Iloaiei nu a trecut la executarea hotărârii în sensul desfacerii contractului de muncă al reclamantului ca urmare a desfiinţării postului este o problemă ce excede competenţelor şi responsabilităţilor A.Ş.A.S.G.I.S., neavând nicio consecinţă asupra legalităţii actului de validare.
Opinia separată formulată în cauză vizează numai fondul cauzei şi este în sensul admiterii acţiunii şi anulării deciziei atacate.
În această opinie s-a reţinut că Decizia atacată i-a fost comunicată reclamantului doar la insistenţele acestuia, la data de 28 noiembrie 2006 şi se regăseşte la dosar sub trei forme. Decizia nr. 186 din 10 octombrie 2006 nu este semnată de Preşedintele Academiei (care era plecat în străinătate) şi nu este ştampilată. În aceeaşi opinie se indică şi diferenţele sesizate între Decizia comunicată reclamantului şi cea prezentată instanţei, dar se menţionează totuşi că din copia registrului de înregistrare a deciziilor emise de Academie rezultă că există o singură decizie cu nr. 186, din data de 10 noiembrie 2006. Cu toate acestea, autorul opiniei separate consideră că „nedepunerea la dosarul cauzei a vreunui înscris cu data poştei sau număr de fax prin care această decizie a fost transmisă S.C.D.A. Podu Iloaiei, denotă inexistenţa acestei decizii la staţiune la data de 13 noiembrie 2006, când reclamantul a primit adresa nr. 1405 din 13 noiembrie 2006 prin care i s-a dat preavizul".
S-a mai reţinut şi că prin Decizia nr. 178 din 25 octombrie 2006, în anexă, la poziţia 2 era trecut postul ocupat de reclamant şi acest act era valabil până la sfârşitul anului respectiv, aşa încât Decizia de desfiinţare a postului este fără obiect. Un alt motiv de nelegalitate, în opinia separată, îl constituie nerespectarea dispoziţiilor art. 26 lit. n), art. 28 şi art. 29 lit. f) din HG nr. 1180 din 24 octombrie 2002, în condiţiile în care pârâtele nu au dovedit că Prezidiul A.S.A.S. a aprobat noua structură organizatorică a staţiunii în care postul de cercetător ştiinţific I să fie desfiinţat. Cât priveşte motivele emiterii actului administrativ, între care şi motivul privind lipsa sarcinilor de serviciu se argumentează în sensul lipsei de suport a acestuia.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamantul P.M., invocând dispoziţiile cu caracter general cuprinse în art. 3041 C. proc. ci.
Preluând ample pasaje din opinia separată formulată în cauză, recurentul a susţinut, în esenţă, că hotărârea fondului este nelegală pentru următoarele motive:
1. Instanţa a omis să soluţioneze excepţia „lipsei capacităţii de exerciţiu" a A.Ş.A.S.G.I.S., ignorând dispoziţiile art. 14 şi art. 21 lit. g) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a S.C.D.A. Podu Iloaiei.
2. Decizia nr. 186/2006 este nulă absolut, nefiind semnată de preşedintele Academiei şi nici ştampilată. În cauză nu s-au administrat dovezi din care să rezulte că actul atacat a fost emis anterior datei de 13 noiembrie 2006, ci, dimpotrivă, a rezultat că exemplarul depus la dosar de Academie este un fals.
3. În şedinţa Consiliului de administraţie al staţiunii din data de 24 octombrie 2006 nu s-a pus în discuţie şi nu s-a aprobat modificarea structurii organizatorice şi funcţionale a staţiunii, aşa cum prevede legea. S-a discutat numai trimiterea în şomaj a recurentului pentru lipsă de activitate şi s-a propus solicitarea aprobării de către A.S.A.S. a desfiinţării postului de cercetător I. Ca urmare, postul său a existat până la sfârşitul anului 2006, aşa încât Decizia atacată ar fi nulă.
4. Actul administrativ trebuia anulat de instanţa de fond fiindcă desfiinţarea postului trebuia să fie consecinţa aprobării structurii organizatorice de către Prezidiul sau Biroul Prezidiului A.S.A.S., conform art. 26 lit. n), 28 alin. (1) şi (3) şi art. 29 lit. f) din HG nr. 1180 din 24 octombrie 2002.
5. Considerentul fondului referitor la neatacarea în termen a hotărârii Consiliului de administraţie de modificare a statului de funcţii este greşit, câtă vreme nici nu există o atare hotărâre, ci doar un proces-verbal.
6. Motivele invocate de staţiune în adresa nr. 2284 din 26 octombrie 2006, care au stat la baza emiterii Deciziei nr. 186/2006 sunt neîntemeiate, contravenind dispoziţiilor art. 5 din HG nr. 1832/2004. În realitate, afirmă recurentul, la data emiterii deciziei avea sarcini de serviciu, contractul AGRAL fiind în curs, în sensul că deşi documentaţia era depusă, finanţarea nu era finalizată.
Prin întâmpinările formulate, ambele pârâte au solicitat respingerea recursului ca nefondat, invocând argumente similare.
Intimatele au susţinut că actul administrativ atacat a fost emis în limitele competenţelor conferite de lege A.Ş.A.S.G.I.S., respectiv în baza art. 131 lit. d) şi art. 9 alin. (1) din Legea nr. 290/2002, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi potrivit art. 3 şi art. 29 lit. f) din HG nr. 2282/2004.
Referitor la data emiterii deciziei, intimatele au arătat că din chiar cuprinsul acesteia rezultă că nu putea fi emisă la data de 10 octombrie 2006, exemplarul comunicat recurentului cuprinzând o simplă eroare ce a fost lămurită pe parcursul soluţionării cauzei de către prima instanţă.
Cât priveşte motivele care au determinat desfiinţarea postului recurentului, intimatele au insistat în special asupra lipsei sarcinilor de serviciu ale acestuia, în condiţiile în care proiectul AGRAL 5489/2004 s-a încheiat oficial la data de 10 octombrie 2006, fiind nerelevant că plăţile aferente s-au mai efectuat şi după acest moment.
Concluzionând, intimatele au susţinut că recurentul a încercat constant să invoce apărări legate strict de contractul său de muncă, ce exced limitelor cauzei de faţă de contencios administrativ.
În recurs nu s-au administrat înscrisuri noi, probă admisibilă conform art. 305 C. proc. civ.
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate în motivele de recurs, a apărărilor cuprinse în întâmpinări, a concluziilor scrise formulate de recurent, precum şi sub toate aspectele, potrivit art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Recurentul-reclamant a fost angajat cu contract de muncă pe durată nedeterminată în cadrul intimatei S.C.D.A. Podu Iloaiei, ocupând postul de cercetător ştiinţific I.
În şedinţa Consiliului de administraţie al acestei intimate din data de 24 octombrie 2006 s-a hotărât desfiinţarea postului său, cu motivarea „lipsei oricărei activităţi ştiinţifice", în condiţiile în care „Proiectul Agral 5489/2004 de care s-a ocupat, s-a finalizat şi … nu mai are niciun alt proiect în lucru". Toate aceste elemente sunt consemnate în procesul verbal întocmit cu acea ocazie.
Prin adresa nr. 2284 din 26 octombrie 2006 intimata S.C.D.A. Podu Iloaiei a comunicat soluţia adoptată de Consiliul de administraţie intimatei A.Ş.A.S.G.I.S., solicitând aprobarea desfiinţării postului de cercetător ştiinţific I, corespunzător poziţiei 2 Laborator ameliorare din Statul de funcţiuni, post ocupat de recurent.
Ca urmare, prin Decizia nr. 186 din 10 noiembrie 2006 preşedintele A.Ş.A.S.G.I.S s-a pronunţat asupra modificării structurii organizatorice preconizate de Consiliul de administraţie al S.C.D.A. Podu Iloaiei, stabilind, la articolul 1 că:
„Anexa 2 (statul de funcţii) la Decizia nr. 178 din 25 octombrie 2006 se modifică după cum urmează:
Începând cu data prezentei, poziţia nr. 2 corespunzătoare funcţiei de CS I – Laborator ameliorare din statul de funcţii pe 2006 al S.C.D.A. Podu Iloaiei, se desfiinţează".
Totodată, potrivit art. 2:
„Conducerea S.C.D.A. Podu Iloaiei va aduce la îndeplinire prevederile prezentei decizii".
Referitor la criticile formulate de recurent, Înalta Curte constată că acesta combate soluţia adoptată de judecătorii fondului dintr-o dublă perspectivă, reiterând în recurs atât chestiuni care vizează aspecte formale, procedurale (motivele 1-5), cât şi elemente de fond (motivul 6), avute în vedere de instituţiile publice chemate în judecată la momentul emiterii procesului-verbal, respectiv al deciziei anterior prezentate, considerând că instanţa de fond nu le-a dat o justă rezolvare.
1. Instanţa de fond a stabilit în mod legal că Decizia atacată a fost emisă de intimata A.Ş.A.S.G.I.S. în limitele competenţelor sale, astfel cum rezultă din coroborarea dispoziţiilor art. 9 cu art. 131 lit. d) din Legea nr. 290/2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare – dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a A.Ş.A.S.G.I.S., modificată şi completată şi după cum se detaliază în dispoziţiile art. 3 şi art. 29 din HG nr. 1180/2002 privind aprobarea Statului A.Ş.A.S.G.I.S.
Înalta Curte reţine că, relevante pentru clarificarea motivului de nelegalitate invocat în cadrul acestui motiv de recurs, sunt în special dispoziţiile cuprinse în art. 131 lit. d) din lege, potrivit cărora:
„Institutele, centrele şi staţiunile de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, organizate ca instituţii publice, sunt persoane juridice române, care au ca obiect principal activitatea de cercetare-dezvoltare, se finanţează din venituri proprii şi se supun următoarelor reglementări: …
d) regulamentul de organizare şi funcţionare şi structura organizatorică se aprobă de consiliul de administraţie şi se validează prin decizie a preşedintelui A.Ş.A.S.G.I.S.
Textele invocate de recurent, cuprinse într-un act normativ de forţă juridică inferioară legii (regulament) stabilesc competenţele Consiliului de administraţie al Staţiunii şi nu intră în conflict cu textul citat.
2. Susţinerile cuprinse în acest motiv de recurs, considerate întemeiate de către autorul opiniei separate, sunt complet lipsite de fundament. O simplă eroare materială, referitoare la data emiterii actului, în exemplarul comunicat iniţial recurentului s-a trecut data de 10 octombrie 2006, în loc de 10 noiembrie 2006, detectabilă fără a fi nevoie de dovezi suplimentare, din chiar cuprinsul deciziei în care se face referire la adresa nr. 2284 din 26 octombrie 2006 a S.C.D.A. Podu Iloaiei, anterior menţionată, nu este aptă a conduce la efectul anulării actului administrativ, scontat de recurent.
De altfel, la dosarul cauzei s-a depus copie de pe Registrul de decizii al intimatei A.Ş.A.S.G.I.S., certificată pentru conformitate cu originalul, din care rezultă cu certitudine că Decizia atacată a fost emisă la data de 10 noiembrie 2006.
Cât priveşte afirmaţia că actul administrativ nu ar fi semnat şi ştampilat de emitent, Înalta Curte observă că doar exemplarul comunicat recurentului se prezintă în această formă, fiind o simplă copie, în timp ce originalul nu are lipsurile semnalate. Susţinerea că Preşedintele A.Ş.A.S.G.I.S. nu ar fi putut să semneze Decizia, fiind plecat în străinătate, sunt, de asemenea, complet lipsite de suport, câtă vreme, prin depunerea Deciziei nr. 178 din 3 noiembrie 2006 emisă de A.Ş.A.S.G.I.S. s-a aprobat deplasarea în străinătate a conducătorului instituţiei publice, în perioada 16-18 noiembrie 2006, adică ulterior emiterii actului administrativ examinat.
3 şi 5. În procesul verbal întocmit la data de 24 octombrie 2006 în şedinţa Consiliului de administraţie al intimatei S.C.D.A. Podu Iloaiei, anterior menţionat, s-a hotărât desfiinţarea postului de cercetător ştiinţific I, corespunzător poziţiei 2 Laborator ameliorare din Statul de funcţiuni, post ocupat de recurent.
Chiar dacă în cuprinsul actului nu s-a folosit sintagma „modificarea structurii organizatorice", utilizată de legiuitor în art. 131 lit. d) din Legea nr. 290/2002, aprecitat, este evident că măsura adoptată de Consiliul de administraţie, prevăzută la art. 21 lit. s) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a S.C.D.A. Podu Iloaiei are această semnificaţie, reflectându-se ca atare în art. 1 din Decizia nr. 186 din 10 noiembrie 2006 emisă de intimata A.Ş.A.S.G.I.S., prin care s-a modificat statul de funcţii al intimatei S.C.D.A. Podu Iloaiei.
Cât priveşte afirmaţia recurentului, privind existenţa postului său în statul de funcţii până la sfârşitul anului 2006, aceasta este, de asemenea, nefondată, bazându-se pe o interpretare necorelată, trunchiată, a părţii dispozitive a deciziilor A.S.A.S. nr. 178 din 25 octombrie 2006 şi nr. 186 din 10 noiembrie 2006, fiind evident că cea de a doua o modifică pe prima, după cum, de altfel, se arată expres.
Împrejurarea că documentul elaborat de Consiliul de administraţie al S.C.D.A. Podu Iloaiei poartă denumirea de „proces verbal" iar nu pe aceea de „hotărâre" nu este relevantă din perspectiva examinată, câtă vreme, indiferent de denumire, el poate fi dedus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ, în condiţiile art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
Înalta Curte urmează a înlătura însă considerentele fondului referitoare la natura juridică a procesului verbal întocmit de Consiliul de administraţie al intimatei S.C.D.A. Podu Iloaiei, reţinând că acesta este numai un act premergător şi că actul care îndeplineşte condiţiile prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 este tocmai Decizia A.S.A.S. examinată.
4. Recurentul şi autorul opiniei separate ignoră evenimentele legislative ulterioare adoptării HG nr. 1189/2002 privind aprobarea Statutului A.Ş.A.S.G.I.S. Astfel, art. 26 lit. n) din Statut care stabilea că Prezidiul A.S.A.S. aprobă structura organizatorică a unităţilor de cercetare-dezvoltare subordonate, a fost abrogat prin HG nr. 2282/2004, iar art. 29 lit. f) a fost modificat prin acelaşi act normativ, în sensul că în executarea atribuţiilor proprii, preşedintele A.S.A.S. emite decizii, ceea ce, în speţă, a şi făcut, emiţând Decizia analizată.
De altfel, actul normativ cu forţă superioară, Legea nr. 290/2002, în art. 131 lit. d), citat anterior, prevedea clar că actul administrativ prin care se validează structura organizatorică este Decizia preşedintelui A.S.A.S.
6. În cuprinsul acestui motiv de recurs sunt reiterate argumente de fond, încercându-se acreditarea tezei că recurentul avea sarcini de serviciu şi, prin urmare, nu se justifica desfiinţarea postului său.
În realitate, încă din anul 2005, conform procesului verbal din data de 30 noiembrie 2005, Consiliul de administraţie al S.C.D.A. Podu Iloaiei, decisese desfiinţarea unui număr de 63 de posturi, între care şi cel ocupat de recurent, având în vedere situaţia financiară precară a unităţii, prezentată în referatul contabilului şef.
Recurentul nu a fost totuşi disponibilizat întrucât era implicat în Proiectul AGRAL 5489/2004 şi, deci, desfăşura activitate de cercetare producătoare de venituri. Cum însă acest proiect s-a încheiat oficial la data de 10 octombrie 2006 şi după acest moment recurentul nu a mai fost în măsură să acceseze şi că câştige licitaţiile organizate pentru alte proiecte de cercetare, rezultă că măsura adoptată de intimate, cu acordul reprezentanţilor salariaţilor din unitate, se circumscrie în marja de apreciere de care beneficiază instituţiile publice, în exercitarea puterii lor.
Aşa fiind, Înalta Curte constată că nu există niciun temei pentru a considera că actul administrativ atacat a fost emis cu încălcarea drepturilor recurentului, adică cu exces de putere în accepţiunea art. 2 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 554/2004.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 se va respinge recursul de faţă ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamantul P.M. împotriva sentinţei civile nr. 59/CA din 24 martie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 6 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 630/2009. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 650/2009. Contencios. Anulare act... → |
|---|
