ICCJ. Decizia nr. 968/2009. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 968/2009
Dosar nr. 4834/2/2008
Şedinţa publică din 20 februarie 2009
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 2137 din 2 septembrie 2008 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca neîntemeiată cererea de suspendare a art. 3 din Decizia nr. 1273 din 24 iunie 2008 privind aprobarea preţurilor practicate în sectorul energiei electrice şi termice de SC E. Deva SA, formulată de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Deva în contradictoriu cu pârâta A.N.R.D.E.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut că reclamantul nu a dovedit existenţa unor împrejurări care ar constitui „cazuri justificate" în sensul art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004 iar lipsa unor surse de finanţare pentru efectuarea plăţilor de la bugetul local nu justifică suspendarea actului administrativ.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs în termen legal reclamantul Consiliul Local al Municipiului Deva, invocând dispoziţiile generale cuprinse în art. 3041 C. proc. civ.
În motivare, recurentul a arătat că prima instanţă a ignorat dispoziţiile art. 8 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie termică şi faptul că va fi pus în situaţia de a plăti de la bugetul local, cu titlu de subvenţie, o diferenţă de 1.544.776 lei, în condiţiile în care pentru anul 2008 veniturile bugetului local al Municipiului Deva s-au diminuat cu peste 7.000.000 lei şi nu a existat o consultare prealabilă a autorităţii locale.
Prin întâmpinarea formulată, intimata A.N.R.D.E. a solicitat respingerea recursului ca nefondat, reluând argumentele prezentate în întâmpinarea depusă la Curtea de apel.
Intimata a învederat că a adoptat Decizia nr. 1273/2008, ca urmare a majorării costurilor combustibililor, întrucât menţinerea Deciziei nr. 997/2006 ar fi avut efecte negative semnificative asupra funcţionării centralei de producere a energiei electrice şi termice care alimentează oraşul, putând determina chiar sistarea alimentării cu energie termică a consumatorilor din municipiul Deva.
Intimata a mai susţinut că recurentul are posibilitatea reglării cuantumului subvenţiei potrivit art. 3 alin. (2) din OG nr. 36/2006, mărind preţurile locale.
Cât priveşte aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004, într-o apărare subsidiară, intimata a mai invocat şi dispoziţiile art. 9 alin. (11) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, în baza cărora consideră că Decizia în discuţie nu poate fi suspendată.
În fine, intimata mai arată că prevederile art. 23 pct. 6 din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene nr. 2003/54/EC stabilesc că plângerile împotriva deciziilor privind preţurile şi tarifele aprobate de autoritatea de reglementare nu au efect de suspendare.
În recurs nu s-au administrat înscrisuri noi potrivit art. 305 C. proc. civ.
Examinând sentinţa prin prisma motivului de recurs expus, a apărărilor cuprinse în întâmpinare, precum şi sub toate aspectele potrivit art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Obiectul cererii de suspendare a executării formulate de recurentul reclamant Consiliul Local al Municipiului Deva îl reprezintă dispoziţiile art. 3 din Decizia nr. 1273 din 24 iunie 2008 privind aprobarea preţurilor practicate în sectorul energiei electrice şi termice de SC E. Deva SA, potrivit cu care: „Se aprobă preţul de 26,20 lei (GJ/109,69 lei Gcal), exclusiv TVA, pentru activitatea de producere a energiei termice, pe bază de huilă, păcură şi gaze naturale şi pentru serviciul de transport destinată consumului populaţiei".
Temeiul juridic al cererii de suspendare, indicat în actul de învestire a instanţei de judecată: „art. 14 din Legea nr. 554/2004 coroborat cu art. 581 C. proc. civ." a fost calificat în mod corespunzător de Curtea de apel care şi-a justificat soluţia adoptată numai prin raportare la dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Ca urmare, deşi concluziile orale ale intimatei, prezentate în practicaua prezentei decizii, în sensul inadmisibilităţii cererii de suspendare formulate pe calea ordonanţei preşedinţiale, sunt pertinente, ele sunt totuşi lipsite de finalitate, câtă vreme, cum s-a arătat, recurentul-reclamant îşi fundamentase cererea şi pe dispoziţiile art. 14 din Legea contenciosului administrativ, iar instanţa Curţii de apel, în temeiul art. 84 C. proc. civ., îi dăduse o justă calificare.
Apărările formulate de intimata-pârâtă atât în faţa primei instanţe cât şi în recurs au o natură complexă întrucât cuprind atât elemente care ar contura un fine de neprimire al cererii de suspendare, cât şi chestiuni „de fond", tipice pentru procedura examinată, în sensul considerentelor Curţii de apel.
În accepţiunea intimatei A.N.R.D.E., actul administrativ examinat nu poate fi suspendat, fiindcă art. 9 alin. (11) din Legea energiei electrice nr. 13/2007 şi art. 23 pct. 6 din Directiva Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene 2003/54/EC privind regulile comune pentru piaţa internă de energie electrică, ar interzice.
O astfel de interpretare este contrară reglementărilor invocate.
Atât norma comunitară cât şi cea naţională (care, de fapt, o transpune pe prima) statuează caracterul nesuspensiv al plângerilor formulate împotriva deciziilor privind preţurile şi tarifele aprobate de autoritatea de reglementare, adică plasează aceste acte administrative în categoria comună a acelora care nu sunt suspendate de drept prin simpla lor contestare, ci sunt supuse regulilor şi condiţiilor instituite prin art. 14, respectiv 15 din Legea nr. 554/2004.
Potrivit dispoziţiilor art. 14 alin. (1) susmenţionate:
„În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate".
Din textul de lege rezultă că suspendarea executării actului administrativ unilateral poate fi dispusă numai cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: existenţa unui caz bine justificat şi necesitatea prevenirii unei pagube iminente şi numai după declanşarea procedurii prealabile administrative.
„Cazul bine justificat" există, potrivit definiţiei legale conţinute de art. 2 alin. (1) lit. t) din aceeaşi lege, atunci când din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică şi evidentă asupra prezumţiei de legalitate de care beneficiază actul administrativ, care constituie temeiul caracterului său executoriu.
În speţă, Decizia A.N.R.D.E. nr. 1273 din 24 iunie 2008 a fost notificată recurentului-reclamant la data de 1 iulie 2008, aplicarea ei începând cu această dată.
Autorităţile administraţiei publice locale asigură din bugetele locale sumele necesare acoperirii integrale a diferenţei dintre preţul de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice livrate populaţiei şi preţurile locale de referinţă, în baza art. 4 alin. (4) din OG nr. 36/2006 privind instituirea preţurilor de referinţă pentru energia termică furnizată populaţiei prin sisteme centralizate, aprobată prin Legea nr. 486/2006 şi art. 2 alin. (1) lit. b) din OG nr. 115/2001 privind reglementarea unor măsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizării energiei termice şi a gazelor naturale pentru populaţie. Pentru anul 2008 autoritatea locală recurentă aprobase tariful local pentru energia termică distribuită şi, corelativ, nivelul subvenţiilor acordate de la bugetul local, prin Hotărârea Consiliului Local al municipiului Deva nr. 32 din 29 ianuarie 2008.
În mod cu totul intempestiv, intimata-pârâtă a emis actul administrativ a cărui suspendare se solicită, ignorând că potrivit dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. d) din Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare cu energie publică, autorităţile administraţiei publice locale au atribuţia de aprobare „în condiţiile legii, în termen de maximum 30 de zile, a propunerilor privind nivelul preţului local al energiei termice către utilizatorii de energie termică, înaintate de către operatorii serviciului".
Fără a tranşa aspectele de nelegalitate invocate de recurent în procedura sumară reglementată de art. 14 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte constată că există dubii rezonabile care conturează existenţa condiţiei „cazului bine justificat", în sensul definiţiei legale a acestei sintagme.
Cât priveşte condiţia „pagubei iminente" Înalta Curte observă că aceasta rezultă ex re.
În situaţia concretă, a diminuării veniturilor bugetului local cu peste 7.000.000 lei, suportarea unei subvenţii considerabil mai mare decât cea aferentă anului 2007 nu este posibilă, creându-se astfel premisele unei perturbări considerabile în activitatea recurentului dar şi dificultăţi însemnate populaţiei municipiului Deva.
Soluţia propusă de intimată, dedusă din prevederile art. 3 alin. (2) din OG nr. 36/2006, de a aproba preţuri locale mai mari pentru a menţine acelaşi nivel al subvenţiei, este excesivă pentru recurent întrucât, pe de o parte, îl constrânge să adopte o hotărâre nouă, care să modifice Hotărârea Consiliului Local nr. 32/2008 fără o justificare rezonabilă şi, pe de o altă parte, determină creşterea costurilor pentru încălzirea termică suportate de populaţie.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se va admite recursul şi se va modifica sentinţa atacată, în sensul că se va admite cererea formulată de Consiliul Local al Municipiului Deva, cu consecinţa suspendării executării art. 3 din Decizia nr. 1273/2008 a A.N.R.D.E., până la pronunţarea instanţei de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamantul Consiliul Local al Municipiului Deva împotriva sentinţei civile nr. 2137 din 2 septembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că admite cererea formulată de Consiliul Local al Municipiului Deva.
Suspendă executarea art. 3 din Decizia nr. 1273 din 24 iunie 2008 privind aprobarea preţurilor practicate în sectorul energiei electrice şi termice de SC E. Deva SA, Decizia emisă de Preşedintele A.N.R.D.E. până la pronunţarea instanţei de fond.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 februarie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 963/2009. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 969/2009. Contencios → |
|---|
