ICCJ. Decizia nr. 1012/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1012/2010
Dosar nr.1015/2/2009
Şedinţa publică din 24 februarie 2010
Asupra recursului de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:
Prin Sentinţa nr. 2183 din 26 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti a fost respinsă ca neîntemeiată acţiunea reclamantei Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcţia Regională de Metrologie Ploieşti în contradictoriu cu S.C. E.S. S.R.L., instanţa respingând ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării actului atacat.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa învestită cu soluţionarea acţiunii introductive a reţinut că reclamanta s-a adresat instanţei de contencios administrativ în temeiul art. 1 alin. (6) din Legea nr. 554/2004 solicitând anularea avizului pentru exercitarea activităţii de reparare a mijloacelor de măsurare şi a completării nr. X la acest aviz, emise de Direcţia Regională de Metrologie Legală Ploieşti la data de 30 iulie 2008 şi la data de 2 octombrie 2008, pentru S.C. E.S. S.R.L., întrucât la emiterea acestui aviz nu s-au respectat prevederile art. 10 alin. (1) lit. c) din Instrucţiunile de Metrologie Legală IML 6-05, arătând că societatea nu deţinea acordul producătorului pentru desfăşurarea activităţii de măsurare de mijloace de măsurare.
Instanţa a reţinut că nu există niciun motiv legal pentru care reclamanta să iniţieze procedura prevăzută de lege pentru anularea actului, în condiţiile în care autoritatea emitentă nu a găsit niciun motiv temeinic pentru a proceda la revocarea actului înainte de a intra în circuitul civil. Instanţa apreciază că reclamanta avea posibilitatea ca la data expirării avizului, respectiv la data de 29 iulie 2010, să nu mai avizeze această activitate, în măsura în care societatea pârâtă nu mai îndeplinea condiţiile legale pentru a obţine avizul favorabil pentru activitatea de reparaţii de mijloace de măsurare.
Instanţa de fond a constatat că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru a se dispune suspendarea actului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcţia Regională de Metrologie Ploieşti, criticând sentinţa pronunţată ca netemeinică şi nelegală.
Recurenta a arătat că instanţa de fond a interpretat greşit actul dedus judecăţii, a schimbat natura, precum şi înţelesul vădit şi neîndoielnic al acestuia, iar hotărârea dată a fost dată cu aplicarea greşită a legii.
Recurentul a precizat că pentru a se elibera avizul pentru desfăşurarea activităţii de reparare de mijloace de măsurare, art. 10 alin. (1) lit. c) din IML 6-05 Avize din HG nr. 1660/2005, impune ca solicitantul să deţină acordul producătorului, iar la momentul depunerii dosarului solicitantul trebuie să fie în posesia acestui acord.
Recurenta a precizat că la data solicitării avizului, producătorul solicitase condiţionarea activităţii de reparare de obţinerea acordului de la producător.
De asemenea, recurenta a arătat că instanţa de fond în mod greşit a apreciat că activitatea de reparare s-ar desfăşura în conformitate cu prevederile contractuale, întrucât nu a observat că această activitate este reglementată de lege.
S-a susţinut că Legea nr. 554/2004 permite anularea actului emis cu încălcarea dispoziţiilor legale, iar instanţa a interpretat greşit legea, întrucât actul a intrat în circuitul civil şi altă posibilitate nu există, căci emitentul actului din acel moment nu îl mai poate revoca.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizată cu soluţionarea recursului formulat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu sentinţa atacată, materialul probator şi dispoziţiile legale incidente în cauză va respinge recursul ca nefondat, pentru considerentele ce urmează.
Noţiunea de contencios administrativ este definită de Legea contenciosului administrativ în art. 2 alin. (1) lit. f) ca fiind activitatea de soluţionare de către instanţele de contencios administrativ competente a litigiilor în care cel puţin una dintre părţi este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul prezentei legi, fie din nesoluţionarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un interes legitim.
Verificând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte a constatat că obiectul principal al cauzei deduse judecăţii îl reprezintă anularea avizului pentru exercitarea activităţii de reparare mijloace de măsurare şi a completării nr. X la acest aviz, emise de Direcţia Regională de Metrologie Legală Ploieşti la data de 30 iulie 2008 şi la data de 2 octombrie 2008, pentru S.C. E.S. S.R.L..
Dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 definesc actul administrativ ca fiind actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naştere, modifică sau stinge raporturi juridice.
Analizând actul atacat în raport de dispoziţiile legale incidente în cauză, Înalta Curte a constatat că instanţa de fond a interpretat corect natura juridică a actului dedus judecăţii şi a făcut o corectă aplicare a dispoziţiilor legale. Actul, a cărui anulare se cere, are caracterul unui aviz dat asupra activităţii de reparare mijloace de măsurare, fără însă a produce el însuşi efecte juridice.
Avizele, atât cele consultative cât şi cele conforme, deşi concretizează opinia unui organ al statului, nu sunt acte administrative de sine stătătoare, ci operaţiuni administrative, constituind o condiţie de legalitate a actului administrativ.
În cauza de faţă, actul care produce efecte juridice este Decizia, emisă conform art. 29 din Instrucţiunile de metrologie legală IML 6-05, aprobate prin HG nr. 1660/2005 privind aprobarea unor instrucţiuni de metrologie legală şi nu avizul, care nu are existenţă independentă de actul administrativ.
Astfel, recurenta avea posibilitatea, dacă constată existenţa unor neconformităţi care afectau avizul acordat şi a nerezolvării acestora în termenele stabilite să apeleze la procedura prevăzută în Instrucţiunile arătate, Capitolul XI care consacră posibilitatea restrângerii, suspendării sau retragerea avizului pentru activităţi, situaţie expres prevăzută de lege, pe perioada de valabilitate a avizului.
Pentru aceste considerente, văzând că nu sunt motive de modificare sau casare a sentinţei atacate, în temeiul art. 312 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de Biroul Român de Metrologie Legală pentru Direcţia Regională de Metrologie Ploieşti împotriva Sentinţei nr. 2183 din 26 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2010.
Procesat de GGC - CL
| ← ICCJ. Decizia nr. 1009/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1014/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
|---|
