ICCJ. Decizia nr. 1013/2010. Contencios
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1013/2010
Dosar nr. 385/43/200.
Şedinţa publică din 24 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 113 din 3 septembrie 2009 a Curţii de Apel Târgu Mureş, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a fost admisă cererea formulată de SC C.I.E. M. SA în contradictoriu cu D.G.F.P. Mureş în sensul că a fost suspendată executarea deciziei nr. 550 din 31 iulie 2009 emisă de pârâtă în temeiul Raportului de Inspecţie Fiscală nr. 63 din 31 iulie 2009 până la pronunţarea instanţei de fond.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut că reclamanta a prezentat suficiente elemente care să conducă la existenţa unor îndoieli serioase în ceea ce priveşte legalitatea determinării bazei de impunere, astfel încât a considerat îndeplinită condiţia impusă de art. 14 din Legea nr. 554/2004 cu privire la cazul bine justificat.
În ceea ce priveşte condiţia pagubei iminente, Curtea a constatat îndeplinită şi această condiţie întrucât raportat la circumstanţele cauzei, executarea actului ar determina un grav dezechilibru financiar, aducând societatea în faliment.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs pârâta D.G.F.P. Mureş susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive:
- în mod greşit instanţa de fond s-a referit, în dispozitivul sentinţei, la Decizia de suspendare nr. 550 din 31 iulie 2009, deşi reclamanta a solicitat suspendarea deciziei de impunere cu acelaşi număr;
- sentinţa nu cuprinde motivele de fapt care au format convingerea instanţei privind existenţa condiţiilor legale prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004 ce determină suspendarea actului administrativ.
Recurenta şi-a încadrat motivele de recurs în prevederile art. 304 pct. 6 şi art. 3041 C. proc. civ.
Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs ce se încadrează, din punct de vedere procedural, în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, dar numai pentru următoarele considerente:
Astfel, SC C.I.E. M. SA a solicitat suspendarea deciziei de impunere nr. 550 din 31 iulie 2009 emisă de D.G.F.P. Mureş, aflată în faza contestaţiei administrative şi având ca obiect obligaţii fiscale suplimentare reprezentând TVA şi majorări de întârziere în sumă totală de 1.240.860, fără a face dovada împrejurărilor ce reprezintă cazul bine justificat şi paguba iminentă.
Instanţa de fond a reţinut ca fiind dovedită o apartenenţă de nelegalitate a actului administrativ făcând trimitere la un set de înscrisuri (facturi) depuse de reclamantă, dar a căror semnificaţie nu poate fi analizată decât în cadrul acţiunii în anulare.
În ceea ce priveşte paguba iminentă nu s-a argumentat şi nu rezultă din probele dosarului în ce mod executarea sumei de 1.240.860 lei ar fi adus grave perturbări activităţii reclamantei, în raport de obiectul de activitate şi patrimoniul acesteia.
Pentru considerentele menţionate Înalta Curte reţine că cererea de suspendare formulată de reclamanta – intimată în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 este neîntemeiată, fiind în mod greşit admisă de instanţa de fond.
Referitor la motivul de recurs privind denumirea actului suspendat, motiv încadrat de recurentă în prevederile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că instanţa de fond, numai dintr-o eroare materială evidentă, a trecut în dispozitiv „deciziei de suspendare nr. 550 din 31 iulie 2009 emisă de pârâtă", în loc de „deciziei de impunere "cu acelaşi număr.
Faţă de considerentele menţionate, cu referire la art. 312 alin. (1), (2), (3) şi art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Înalta Curte va admite recursul, modificând sentinţa atacată în sensul respingerii cererii formulate de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de D.G.F.P. Mureş împotriva sentinţei civile nr. 113 din 3 septembrie 2009 a Curţii de Apel Târgu Mureş.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge ca nefondată cererea de suspendare formulată de SC C.I.E. M. SA Mureş împotriva deciziei nr. 550 din 31 iulie 2009 emisă de pârâtă.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1011/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 1021/2010. Contencios → |
---|