ICCJ. Decizia nr. 1093/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1093/2010
Dosar nr.2533/36/2008
Şedinţa publică din 26 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prima instanţă
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Constanţa reclamanta P.D. a învestit instanţa, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul de Justiţie - Comisia pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă, solicitând obligarea pârâtului la emiterea deciziei de constatare a calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
A motivat reclamanta că, în temeiul OUG 214/1999 modificată prin Legea nr. 173/2006, a formulat cerere înregistrată sub numărul 112785 din 21 noiembrie 2006.
În completarea cererii iniţiale reclamanta a revenit cu o nouă cerere înregistrată sub numărul 868/2007, cerere care a fost respinsă ca fiind tardiv formulată.
Ulterior, reclamanta a solicitat prin mai multe adrese emiterea unei decizii care să ateste calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă pentru T.B., unchiul său şi nu pentru aceasta cum în mod eronat se reţinuse.
A susţinut reclamanta că, prin cererea nr. 868/2007 a transmis doar documentaţia iar Comisia trebuia să se pronunţe asupra cererii iniţiale, înregistrată sub numărul 112785 din 21 noiembrie 2006, cerere ce i-a fost în mod greşit restituită.
Prin sentinţa civilă nr. 1327 din 09 octombrie 2008 Tribunalul Constanţa a admis excepţia necompetenţei materiale şi a declinat cauza spre competentă soluţionare Curţii de Apel Constanţa.
Pârâtul şi-a precizat poziţia procesuală prin întâmpinare în sensul respingerii acţiunii.
pârâtul a motivat că, potrivit art. 2 din OUG nr. 214/1999 termenul limită pentru depunerea cererilor era 27 noiembrie 2006, iar cererea reclamantei a fost depusă ulterior acestui termen, respectiv la data de 04 decembrie 2006. Prevederea referitoare la termenul înlăuntrul căruia persoanele interesate au posibilitatea de a depune cereri este imperativă, de ordin procedural, reclamanta având obligaţia de a respecta termenul stabilit de lege.
S-a depus la dosar documentaţia ce a stat la baza emiterii deciziei respectiv; Decizia 2634/2007, cererile reclamantei formulate la 07 iulie 2008 şi 02 iulie 2008, 27 noiembrie 2007 şi depuse la Dosarul 868/2006, adresa de restituire a cererii înregistrată sub nr. 112785/2006, acte de stare civilă.
Prin sentinţa nr. 125/CA din 16 martie 2009 Curtea de Apel Constanţa a respins ca nefondată acţiunea formulată de reclamanta P.D., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei - Comisia pentru Constatarea Calităţii de Luptător în Rezistenţa Anticomunistă Bucureşti, având ca obiect obligare emitere act administrativ.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că din înscrisurile depuse reiese că reclamanta P.D., în calitate de succesoare, a formulat cerere pentru acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă pentru unchiul său B.T.
Această cerere formulată la data de 04 decembrie 2006 şi înregistrată sub nr. 868/2006 a fost soluţionată de către Comisie prin Decizia 2634/2007 în sensul respingerii ca tardivă.
În cererile ulterioare, formulate de către reclamantă, prin care a revinit asupra solicitării iniţiale, aceasta face trimitere la o altă cerere ce ar fi avut acelaşi obiect şi care ar fi avut număr de înregistrare 112785 din 21 noimebrie 2006.
Referitor la cererea nr. 112785 din 21 noiembrie 2006, din dosar rezultă că prin adresa nr. 112785 din 19 decembrie 2006 Ministerul Justiţiei-Comisia constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă a procedat la restituirea acesteia către P.D. cu motivarea că solicitările nu fac obiectul activităţii Comisiei.
Din cuprinsul adresei s-a reţinut că, prin cererea respectivă, reclamanta a solicitat, de fapt, acordarea de daune materiale şi morale dar nu în temeiul OUG 214/1999 ci, în baza Decretului Lege 118/1990, a Legii 189/2000, a Legii 44/1994 şi a Legii 9/1998.
Ori, potrivit art. 4 din OUG 214/1999 modificată prin Legea nr. 173/2006 Comisia se înfiinţează strict pentru soluţionarea cererilor pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă şi aşa cum a menţionat în adresa de restituire, nu are atribuţii în soluţionarea cererilor formulate în baza altor acte normative.
De asemenea, OUG 214/1999 modificată prin Legea nr. 173/2006 prevede termenul limită pentru depunerea cererilor formulate în baza acestei ordonanţe iar formularea unei cereri prin care se solicită aplicarea altor dispoziţii legale ce instituie o competenţă diferită a instituţiilor abilitate să se pronunţe asupra solicitărilor formulate nu poate fi asimilată cererii prevăzută de OUG 214/1999.
Atât timp cât reclamanta nu a făcut dovada că, înlăuntrul termenului de 6 luni prevăzut de Legea nr. 173/2006, a depus cerere pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă pentru B.T. nu poate opera repunerea în termen.
Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamanta.
A susţinut în motivele de recurs că a depus la Comisie o primă cerere înregistrată sub nr. 112785 din data de 21 noiembrie 2006, care a fost restituită, că ulterior a depus o altă cerere înregistrată sub nr. 22351 din 16 februarie 2007, urmare a căreia s-au emis două decizii, una pentru reclamantă, alta pentru B.T., respinsă ca tardivă.
Recurenta a precizat că soluţia este greşită pentru că cea de a doua cerere se referă la completarea dosarului privind pe B.T. şi astfel este evident că se raporta la cererea anterioară.
Examinând acţiunea, motivele de recurs şi legislaţia aplicabilă, Înalta Curte reţine că recursul este nefondat, conform considerentelor ce se vor expune în continuare.
Situaţia de fapt
Obiectul acţiunii l-a constituit anularea deciziei nr. 2634 din 8 noiembrie 2007 emisă în Dosarul nr. 868/2007 al Comisiei pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, prin care s-a respins cererea înregistrată sub nr. 868/2007 formulată de P.D. pentru constatarea calităţii unchiului său B.T., ca tardivă.
Reclamanta a formulat o cerere la data de 22 noiembie 2006, prin care a solicitat să i se acorde drepturile prevăzute de OUG nr. 214/1999 republicată.
În cuprinsul cererii s-a arătat că a fost strămutată din Bulgaria ca urmare a aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940 şi că actele doveditoare le va depune ulterior.
Această cerere a fost înregistrată la Comisie sub nr. 112785 din 21 noiembrie 2007.
Comisia i-a comunicat petentei prin adresa nr. 112785 din 19 decembrie 21007 că drepturile ce se cuvin persoanelor strămutate sunt reglementate de OUG nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice şi că stabilirea acestor drepturi se face de Casa Judeţeană de Pensii.
Au mai fost formulate în acelaşi răspuns explicaţii cu privire la drepturile reparatorii reglementate prin Legea nr. 9/1998, Legea nr. 348/2006 şi Legea nr. 290/2003.
Ca urmare a constatării necompetenţei în soluţionarea cererii de acordare a unor drepturi decurgând din strămutare, comisia a restituit reclamantei cererea cu indicaţia de a se adresa autorităţilor competente, în funcţie de natura drepturilor solicitate.
Ulterior, la data de 8 noiembrie 2007 recurenta a formulat o altă cerere, expediată la Comisie la data de 4 decembrie 2007 prin care a solicitat constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă a unchiului său B.T.
Din această situaţie de fapt rezultă că prima cerere a fost formulată pentru acordarea drepturilor în nume propriu, ca persoană strămutată, iar prin cea de a doua cerere din 4 decembrie 2007 s-a cerut constatarea calităţii pentru B.T.
Legislaţia aplicabilă
Legea nr. 173/2006, art. II – Se acordă un termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, în care persoanele condamnate sau supuse unei măsuri administrative abuzive ori, după decesul acestora, soţul sau rudele până la gradul al patrulea inclusiv pot depune cerere pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Legea nr. 173/2006 a intrat în vigoare la 25 mai 2006, fiind publicată în M. Of. nr. 438 din 22 mai 2006, iar potrivit art. 78 din Constituţia României, republicată, legea intră în vigoare la 3 zile de la publicare în M. Of. sau la o dată ulterior prevăzută în textul ei.
Termenul de 6 luni pentru depunerea cererilor a început să curgă la data de 25 mai 2006, şi s-a împlinit la 25 noiembrie 2006, prin aplicarea prevederilor art. 101 alin. (3) din C. proc. civ.
Ca urmare la data de 4 decembrie, când s-a depus cererea pentru constatarea calităţii lui B.T. termenul reglementat de art. II din Legea nr. 173/2006 era expirat şi astfel că atât comisia cât şi instanţa de fond au procedat corect când au constatat tardivitatea cererii.
Siguranţa şi securitatea raporturilor juridice civile permite legiuitorului să impună termene de decădere pentru exercitarea unui drept.
Termenul reglementat de Legea nr. 173/2006 îndeplineşte cerinţele de rezonabilitate impuse de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului dar şi de actele dreptului comunitar, întrucât o perioadă de 6 luni, asigură posibilitatea reală de valorificare a dreptului, îndeplinind cerinţa de rezonabilitate.
Susţinerea recurenteri-reclamante că cea de a doua cerere din 4 decembrie 2007 este o completare a primei cereri din 22 noiembrie 2007, este nefondată, pentru că aşa cum a rezultat din analiza de mai sus, prima cerere se referă la drepturile persoanelor strămutate din Bulgaria, pentru P.D., fără a conţine vreo referire la B.T.
Numai în cererea din 4 decembrie 2007 se solicită, constatarea calităţii pentru B.T., context în care soluţiile adoptate sunt legale şi temeinice, cererea fiind depusă după expirarea termenului reglementat de Legea nr. 173/2006.
Având în vedere că motivele de recurs sunt neîntemeiate, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge, sentinţa primei instanţe fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de P.D. împotriva sentinţei civile nr. 125/CA din 16 martie 2009 a Curţii de Apel Constanţa, secţia comercială, maritimă şi fluvială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 februarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1086/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 1096/2010. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
