ICCJ. Decizia nr. 197/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
R O M A N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 197/2010
Dosar nr. 5821/2/2008
Şedinţa publică din 20 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la 18 noiembrie 2008, reclamantul H.F.I. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâtul C.S.M., să se dispună anularea proceselor - verbale încheiate la data de 2 septembrie 2008 de comisiile de soluţionare a contestaţiilor la baremul de evaluare a testului - grilă de verificare a cunoştinţelor de drept, test desfăşurat la 31 august 2008, anularea procesului - verbal încheiat la data de 9 septembrie 2008 de comisia de soluţionare a contestaţiilor la punctajul obţinut la acelaşi test-grilă, obligarea pârâtului să emită o hotărâre de invalidare a concursului de admitere la I.N.M., în conformitate cu prevederile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, republicată, suspendarea concursului pentru ocuparea celor cinci posturi de personal asimilat magistraţilor din cadrul C.S.M., organizat în luna octombrie 2008 şi obligarea pârâtului la recunoaşterea dreptului său de a participa la concursul respectiv, indiferent de rezultatul la admiterea în I.N.M., precum şi obligarea pârâtului la plata de daune morale şi materiale.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a participat la concursul de admitere la I.N.M. ediţia 2008, iar pentru baremul la testul - grilă de verificare a cunoştinţelor de drept organizat la 31 august 2008 a formulat o contestaţie, care nu a fost soluţionată prin procesele - verbale din 2 septembrie 2008 încheiate de comisiile de soluţionare a contestaţiilor la baremul de evaluare.
Reclamantul a solicitat anularea acestor procese - verbale şi admiterea contestaţiei sale privind întocmirea defectuoasă a unor întrebări, în sensul anulării întrebărilor respective, urmând ca punctajul corespunzător întrebărilor anulate să fie acordat tuturor candidaţilor.
Pentru aceleaşi considerente, reclamantul a solicitat şi anularea procesului - verbal încheiat la 9 septembrie 2008, arătând că membrii comisiei nu au analizat în totalitate contestaţia pe care a formulat-o privind întocmirea mai multor subiecte de concurs cu încălcarea dispoziţiilor art. 11 pct. 1 lit. b) din Regulamentul privind concursul de admitere la examenul de absolvire a I.N.M., aprobat prin Hotărârea nr. 439/2006 a Plenului C.S.M.
În temeiul art. 15, raportat la art. 14 din Legea nr. 554/2004, reclamantul a solicitat şi suspendarea concursului pentru ocuparea celor cinci posturi de personal asimilat magistraţilor din cadrul C.S.M., organizat în luna octombrie 2008, motivând că acest concurs este nelegal şi în apărare, a invocat excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 28 din acelaşi regulament, pentru încălcarea normelor de tehnică legislativă prin modificările aduse prevederilor Legii nr. 303/2004 şi ale Legii nr. 317/2004.
Prin sentinţa civilă nr. 288/27 ianuarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Instanţa de fond a constatat că toate susţinerile reclamantului privind nelegalitatea proceselor - verbale întocmite la 2 septembrie 2008 nu prezintă relevanţă, întrucât acesta nu a înregistrat o contestaţie la barem conform Regulamentului aprobat prin Hotărârea nr. 439/2006 a Plenului C.S.M.
Din acest motiv, criticile referitoare la barem şi vizând întocmirea defectuoasă a anumitor întrebări au fost respinse, ca reprezentând opiniile personale ale reclamantului, care nu sunt relevante în analiza legalităţii actelor contestate.
În ceea ce priveşte procesul - verbal încheiat la data de 9 septembrie 2008, prin care a fost soluţionată contestaţia formulată de reclamant la punctajul obţinut la proba eliminatorie, instanţa de fond a considerat că sunt neîntemeiate motivele de nelegalitate invocate prin acţiune, deoarece nu a existat o diferenţă între punctajul obţinut şi cel afişat.
Cererea de obligare a C.S.M. să emită o hotărâre de invalidare a concursului de admitere la I.N.M., ediţia 2008, a fost respinsă cu motivarea că rezultatele acestui concurs au fost validate printr-o hotărâre, care nu a fost revocată sau anulată de instanţa de judecată.
Instanţa de fond a constatat că este neîntemeiată şi excepţia de nelegalitate a art. 28 din Regulament cu privire la condiţiile de ocupare a funcţiei de consilier juridic asimilat magistraţilor, pentru că nu sunt încălcate principiile egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi nediscriminării. De asemenea, s-a avut în vedere că prin acest act normativ nu au fost modificate Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 317/2004, cum a susţinut reclamantul.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs reclamantul şi a solicitat casarea hotărârii ca nelegală şi netemeinică.
Recurentul a susţinut că instanţa de fond nu a avut în vedere că a contestat în baza Legii nr. 554/2004 inclusiv Hotărârea nr. 439/2006 a Plenului C.S.M., ca act administrativ unilateral cu caracter normativ şi în special, art. 28 din Regulamentul aprobat prin această hotărâre, invocând încălcarea unui interes legitim public, prin împiedicarea accesului său la o funcţie publică.
Pentru considerentele expuse atât în plângerea prealabilă, cât şi în cererea de chemare în judecată, recurentul a solicitat să se constate neconstituţionalitatea şi nelegalitatea art. 28 din Regulamentul aprobat prin Hotărârea nr. 439/2006 a Plenului C.S.M., ca o consecinţă a admiterii excepţiei de nelegalitate pe care a invocat-o cu respectarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) şi art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Dezvoltarea acestei critici, au fost reiterate argumentele invocate prin acţiune, cu motivarea că prevederea regulamentară contestată încalcă principiul constituţional al egalităţii cetăţenilor în faţa legii, normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000, dispoziţiile Legii nr. 303/2004 şi ale art. 6 alin. (1) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului.
Recurentul a susţinut că instanţa de fond nu a avut în vedere nici greşeala de organizare a intimatului, care nu a comunicat corect condiţiile de contestare şi în consecinţă, contestaţia pe care a formulat-o la barem, deşi a fost greşit îndreptată, trebuia considerată ca fiind valabil înregistrată.
Recurentul a criticat şi concluzia instanţei de fond că nu s-a solicitat invalidarea concursului de admitere la I.N.M., arătând că o asemenea cerere a fost formulată cu două luni înainte de adoptarea de către Plenul C.S.M. a hotărârii nr. 1188 din 13 noiembrie 2008, prin care a fost validat acel concurs.
Analizând actele şi lucrările dosarului, în raport şi de dispoziţiile art. 304 şi art. 304 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru următoarele considerente:
Prin Hotărârea nr. 1/188 din 13 noiembrie 2008 Plenul C.S.M. a validat rezultatele concursului de admitere la I.N.M. organizat în perioada 31 august - 21 septembrie 2008.
Din tabelul rezultatelor finale alcătuit după soluţionarea contestaţiilor depuse de candidaţi la barem şi la punctaj, rezultă că recurentul nu a trecut de prima probă, care a fost eliminatorie, astfel că nu a mai participat la cea de-a doua etapă a concursului.
Deciziile de respingere a contestaţiilor formulate de recurent atât la barem, cât şi la punctajul obţinut, au fost corect menţinute de instanţa de fond, în condiţiile în care nu s-a dovedit încălcarea dispoziţiilor din Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a I.N.M., aprobat prin Hotărârea nr. 439 din 15 iunie 2006 a Plenului C.S.M.
Susţinerile invocate pentru anularea acestor soluţii au fost neîntemeiat reiterate în recurs, cu atât mai mult cu cât, ele nu reprezintă motive de nelegalitate ale actelor administrative deduse judecăţii, fiind simple opinii ale recurentului, fără relevanţă în exercitarea controlului de legalitate în condiţiile Legii nr. 554/2004.
Cererea de obligare a intimatului la emiterea unei hotărâri de invalidare a concursului de admitere la I.N.M. a fost de asemenea corect respinsă de instanţa de fond, în condiţiile în care nu a fost revocată sau anulată Hotărârea nr. 1/188 din 13 noiembrie 2008 prin care au fost validate rezultatele acestui concurs. Susţinerea din recurs privind formularea unei asemenea cereri de către recurent nu a fost dovedită şi nici nu poate constitui un motiv de modificare sau de casare a sentinţei recurate, întrucât nu a fost contestată Hotărârea nr. 1/188 din 13 noiembrie 2008 prin care a fost finalizat concursul organizat în perioada 31 august - 21 septembrie 2008 şi deci cererile anterioare acestei hotărâri nu pot avea ca obiect anularea concursului, ci doar a unor operaţiuni administrative realizate într-o anumită etapă de desfăşurare a concursului.
Instanţa de fond a respins întemeiat şi cererea recurentului de recunoaşterea dreptului de a participa la concursul de ocupare a posturilor de consilieri asimilaţi magistraţilor din cadrul C.S.M., constatând că nu sunt îndeplinite cerinţele prevăzute de dispoziţiile art. 28 din regulamentul susmenţionat, potrivit cărora, candidaţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27 alin. (1), dar care nu au fost declaraţi admişi în limita locurilor scoase la concurs pot ocupa, în ordinea descrescătoare a notei de concurs, posturile vacante de personal asimilat magistraţilor din cadrul C.S.M.
Recurentul nu s-a aflat în ipoteza juridică avută în vedere de această prevedere regulamentară, pentru că nu a trecut de proba eliminatorie a concursului, nefiind cuprins în tabloul de clasificare ce reprezintă Anexa nr. 1, care face parte integrantă din hotărârea de validare a rezultatelor concursului şi în consecinţă, nu este titular al dreptului de opţiune invocat prin acţiune pentru exercitarea unei funcţii publice.
În ceea ce priveşte excepţia de nelegalitate a dispoziţiilor art. 28 din Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a I.N.M., se constată că este legală şi temeinică soluţia de respingere pronunţată de instanţa de fond, iar criticile aduse în recurs acestei soluţii sunt neîntemeiate.
Astfel, instanţa de fond a reţinut întemeiat conformitatea prevederii regulamentare contestate pe cale incidentă cu actele normative de nivel superior în executarea cărora a fost emisă şi anume, Legea nr. 303/2004 şi Legea nr. 317/2004, precum şi respectarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a principiilor nediscriminării şi egalităţii cetăţenilor în faţa legii, întrucât condiţiile de participare la concursul de ocupare a funcţiei publice de consilier juridic asimilat magistraţilor se aplică tuturor candidaţilor. De altfel, recurentul nici nu a dovedit vătămarea drepturilor sale recunoscute de ele privind participarea la concursul de admitere la I.N.M. din sesiunea august-septembrie 2008, iar nepromovarea sa la proba eliminatorie s-a datorat punctajului insuficient obţinut la testul - grilă de verificare a cunoştinţelor de drept şi prin urmare, nu a fost consecinţa nelegalităţii actului administrativ cu caracter normativ dedus judecăţii.
Pentru considerentele expuse, constatând că nu există motive de casare sau de verificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de H.F.I. împotriva sentinţei civile nr. 288 din 27 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 ianuarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 1938/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1980/2010. Contencios. Anulare act... → |
---|