ICCJ. Decizia nr. 2217/2010. Contencios. Litigiu privind regimul străinilor. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2217/2010
Dosar nr. 6363/2/2009
Şedinţa publică din 29 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3168 din 9 octombrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia netimbrării cererii, invocată din oficiu de către instanţă şi, în consecinţă, a anulat cererea formulată de reclamantul D.A. împotriva pârâtului O.R.I. – S.I.J. Ilfov, ca netimbrată.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că deşi reclamantul a fost citat la domiciliul ales cu menţiunea de a timbra cererea cu 4 lei taxă judiciară de timbru şi 0,30 lei timbru judiciar, acesta nu şi-a îndeplinit obligaţia timbrării cererii, astfel încât, în baza art. 19 şi 20 din Legea nr. 146/1997, a fost admisă excepţia invocată şi a fost anulată cererea de chemare în judecată ca netimbrată.
Împotriva acestei hotărâri, reclamantul D.A. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Prin motivele de recurs invocate recurentul - reclamant a solicitat instanţei să examineze cauza sub toate aspectele, să pronunţe o hotărâre în care să se dispună suspendarea efectelor Deciziei de returnare nr. 3316521 din 24 iunie 2009 emisă de pârât, până la pronunţarea unei hotărâri definitive în această cauză şi anularea deciziei de returnare anterior menţionate, arătând că această decizie şi măsura pe care o cuprinde, respectiv interzicerea intrării în România pe o perioadă de 6 luni de la ieşirea din ţară, este abuzivă şi lipsită de temei legal.
Recurentul - reclamant a mai precizat faptul că neprezentarea sa la termenul de judecată la care s-a pronunţat hotărârea atacată, precum şi netimbrarea cererii de chemare în judecată, s-au datorat imposibilităţii sale de prezentare din motive medicale.
Mai arată recurentul-reclamant că şi-a întemeiat acţiunea pe prevederile art. 84 din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată.
Examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, drept pentru care va respinge recursul ca inadmisibil, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
Prin acţiunea introductivă de instanţă, recurentul - reclamant a contestat Decizia de returnare de pe teritoriul României nr. 3316521 din 24 iunie 2009, care i-a fost comunicată la data de 26 iunie 2009, cererea sa fiind întemeiată pe prevederile art. 84 alin. (1) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România.
Potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data emiterii deciziei de returnare şi la data introducerii cererii de chemare în judecată: „Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de O.R.I., sau la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis Decizia de returnare. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este irevocabilă."
Potrivit dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională".
Din interpretarea textului de lege menţionat rezultă că hotărârile judecătoreşti care potrivit legii sunt irevocabile nu mai pot fi atacate cu recurs. Or, prin dispoziţiile art. 84 alin. (1) din OUG nr. 194/2002 se stabileşte o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, în ceea ce priveşte judecarea contestaţiei formulate împotriva deciziilor de returnare de pe teritoriul României, emise în baza acestui act normativ.
În speţă, calea de atac este cea indicată de norma specială, astfel încât sentinţa civilă nr. 3168 din 9 octombrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, este irevocabilă, conform art. 84 alin. (1) din OUG nr. 194/2002, nefiind supusă recursului în raport cu prevederile citate C. proc. civ.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., cu referire la dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. şi ale art. 84 alin. (1) din OUG nr. 194/2002, recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de D.A. împotriva sentinţei civile nr. 3168 din 9 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2216/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 2222/2010. Contencios. Anulare act de control... → |
|---|
