ICCJ. Decizia nr. 2461/2010. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2461/2010
Dosar nr. 993/35/2009
Şedinţa publică din 12 mai 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 6 august 2009, reclamanţii S.I.E., S.Z. şi S.S. au chemat în judecată Guvernul României şi A.N.R.P., solicitând a se constata refuzul nejustificat al pârâţilor de a le emite Decizia reprezentând titlu de despăgubire pentru imobilul situat în Oradea, precum şi a se dispune obligarea celei de-a doua pârâte la emiterea deciziei pentru suma de 414.906.487 lei, stabilită prin dispoziţia nr. 3445 din 2 august 2005 a Primăriei municipiului Oradea, urmând a le fi acordate şi daune morale în valoare de 20.000 Euro.
Cauza a fost soluţionată prin sentinţa nr. 228 din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin care au fost admise excepţiile invocate de pârâţi şi s-a respins acţiunea ca fiind formulată împotriva unor persoane fără calitate pasivă.
Astfel, instanţa a reţinut că răspunderea Guvernului României nu poate fi angajată, întrucât nu se contestă legalitatea vreunui act administrativ emis de această autoritate şi nici nu s-a dovedit existenţa refuzului nejustificat, litigiul având ca obiect emiterea unui act administrativ potrivit procedurii prevăzute de Legea nr. 247/2005.
Referitor la ce de-a doua pârâtă, instanţa a constat că în cursul procedurii administrative privind acordarea despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, reglementate prin Legea nr. 247/2005 instituţia competentă cu emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubire este C.C.S.D. şi nu A.N.R.P., cele două instituţii având atribuţii diferite.
Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamanţii S.I.E., S.Z. şi S.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanţii au arătat că tergiversarea soluţionării cererii de emitere a titlului de despăgubiri a fost determinată de pârâta A.N.R.P. care nu a dispus programarea dosarului pe calculator, pentru a putea fi analizat de C.C.S.D..
De asemenea, reclamanţii au învederat că nu sunt incidente prevederile Legii nr. 247/2005, dosarul de despăgubiri formându-se în baza Legii nr. 10/2001, astfel încât dispoziţia emisă de Primăria Municipiului Oradea are caracter definitiv, nemaifiind necesar a se pronunţa autorităţile înfiinţate prin normele modificatoare în materia restituirii proprietăţilor emise în anul 2005.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 304/1 C. proc. civ., Curtea va constata că, recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, susţinerea reclamanţilor privind inaplicabilitatea Titlului VII al Legii nr. 247/2005 nu are suport legal, întrucât prin acest act normativ privind reforma în domeniul proprietăţii a fost modificată Legea nr. 10/2001, cu privire la regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.
Instanţa de fond a reţinut în mod corect că, potrivit procedurii administrative reglementate prin Titlul VII al Legii nr. 247/2005, entitatea competentă a emite Decizia reprezentând titlu de despăgubiri este Statul Român prin C.C.S.D., ce are atribuţii distincte de cele ale A.N.R.P. căreia îi revine sarcina coordonării bunei funcţionări a secretariatului acestei comisii.
În aceste împrejurări, excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a ambilor pârâţi au fost în mod justificat admise, cu consecinţa respingerii acţiunii.
Cât priveşte faptul că la solicitarea A.N.R.P., Direcţia de contencios şi pentru coordonarea secretariatului C.C.S.D. – s-a dispus la 19 septembrie 2009 restituirea documentaţiei către Primăria Municipiului Oradea, acest aspect nu poate fi avut în vedere la aprecierea calităţii procesuale pasive a pârâtei, cât timp prin acţiune s-a solicitat doar emiterea deciziei reprezentând titlu de despăgubiri urmare a constatării refuzului nejustificat de elaborare a acestui act administrativ, fără a se contesta remiterea dosarului de despăgubiri.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul declarat în cauză, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de S.I.E., S.Z. şi S.S. împotriva sentinţei civile nr. 228/CA/2009-PI din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Oradea, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2458/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2473/2010. Contencios. Anulare act... → |
---|