ICCJ. Decizia nr. 2495/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2495/2010
Dosar nr.40709/3/2008
Şedinţa publică de la 12 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 40709/3/2008, reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a solicitat în contradictoriu cu pârâtul S.O. constatarea calităţii acestuia de lucrător al Securităţii.
În fapt, reclamantul arată că pârâtul a fost verificat la cererea numitului P.N.
Susţine reclamantul că aşa cum rezultă din cuprinsul notei de constatare nr. S/DI/I/2559 din 26 septembrie 2008 şi din înscrisurile ataşate cererii, pârâtul a deţinut gradul de maior şi funcţia de şef serviciu în cadrul Inspectoratului Judeţean Constanţa.
Mai arată reclamantul că, în această calitate, pârâtul a întreprins o serie de măsuri încriminate de OUG nr. 24/2008, în cadrul urmăririi informatice a persoanelor care se află în relaţii de corespondenţă cu postul de radio „E.L.” sau care au legătură cu angajaţii acestor posturi.
Reclamantul apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. a) din OUG nr. 24/2008, în sensul că pârâtul a avut calitatea de ofiţer al Securităţii, în condiţiile definiţiei legale şi a desfăşurat activităţi prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi şi libertăţi fundamentale ale omului, pentru a fi reţinută calitatea de lucrător al Securităţii.
Prin Sentinţa nr. 3326 din 2 decembrie 2008 Tribunalul Bucureşti, secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, pe rolul căreia cauza a fost înregistrată sub acelaşi nr. 40709/3/2008.
Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii prin raportare la prevederile art. 32 din OUG nr. 24/2008.
În motivarea excepţiei pârâtul a arătat că a mai făcut obiectul verificărilor, sub imperiul Legii nr. 187/1999, emiţându-se Decizia nr. 213 din 15 noiembrie 2005, întocmită exclusiv pe baza informaţiilor existente în dosarele I 962, I 304 şi I 2847.
Decizia amintită a fost contestată, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii emiţând Decizia nr. 26 din 21 februarie 2008, prin care s-a reţinut că S.O. nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică, devenită definitivă prin necontestarea ei la instanţa competentă.
Prin Sentinţa nr. 1885 din 5 mai 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis excepţia inadmisibilităţii invocată de pârât şi a respins ca inadmisibilă acţiunea formulată de reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.
Pentru a hotărî astfel, Curtea a reţinut că din interpretarea sistematică, logică şi tehnologică a prevederilor OUG nr. 24/2008 rezultă că există două modalităţi de verificare a calităţii de lucrător al Securităţii a unei persoane: a) la cerere; b) din oficiu, însă inclusiv în situaţia prevăzută de art. 4 şi 5 din OUG nr. 24/2004 raportat la art. 3 lit. b) - h).
În speţă, fără echivoc, pârâtul nu a deţinut şi nu deţine niciuna din funcţiile sau demnităţile publice prevăzute în textele normative menţionate.
Curtea a constatat că reclamantul încearcă o interpretare forţată a prevederilor art. 14 lit. e) din Ordonanţă şi a art. 1 alin. (7) în vederea tragerii concluziei că şi în speţă pârâtul face parte din categoria persoanelor verificate din oficiu.
Împotriva Sentinţei nr. 1885 din 5 mai 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamantul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, invocând prevederile art. 3041 C. proc. civ., conform cărora instanţa poate să examineze cauza sub toate aspectele, recursul nefiind limitat de motivele de casare prevăzute în art. 304 C. proc. civ., hotărârea recurată fiind una care nu poate fi atacată cu apel.
În motivarea recursului, recurentul-reclamant susţine, în esenţă, că în mod eronat instanţa de fond a respins acţiunea ca inadmisibilă, interpretarea dată textelor de lege din OUG nr. 24/2008 incidente în cauză fiind greşită.
Astfel susţine recurentul-reclamant foştii ofiţeri de securitate pot fi verificaţi - sub aspectul existenţei calităţii de lucrător al Securităţii - atât la cererea unui titular al dreptului de acces la propriul dosar în condiţiile art. 1 alin. (7) cât şi din oficiu - în temeiul art. 14 lit. e), câtă vreme existenţa art. 32 nu cer ca persoana asupra căreia se reiau verificările să fie verificată din oficiu ci să fie verificabilă din oficiu, adică să facă parte din categoria celor verificaţi din oficiu, condiţie care în speţă este îndeplinită.
Cum potrivit art. 14 lit. e) din OUG nr. 24/2008, procedura urmat
| ← ICCJ. Decizia nr. 2497/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2488/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
