ICCJ. Decizia nr. 2599/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2599/2010
Dosar nr. 970/64/200.
Şedinţa publică din 18 mai 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Tribunalul Covasna, reclamantul F.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Casa Judeţeană de Pensii Covasna, anularea Deciziei nr. 24373 din 08 iulie 2009, emisă de pârâtă şi obligarea acesteia la emiterea unei alte decizii ,privind acordarea pensiei conform Legii nr. 19/2000, prin care să se recunoască faptul că reclamantul îndeplineşte condiţiile de reducere a vârstei standard de pensionare.
Pe timpul derulării procesului, la 12 noiembrie 2009, reclamantul a invocat excepţia de nelegalitate a prevederilor Anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii si solidarităţii sociale nr. 340/2001 de aplicare a Legii nr. 19/2000, cuprinse în prima coloană - luna şi anul naşterii - în sensul că, prin introducerea acestei rubrici se modifică modul de calcul stabilit de legea cadru privind sistemul de pensii, anexa nr. 9 la ordinul menţionat determinând modificarea modului de aplicare a anexei 3 la Legea nr. 19/2000. S-a mai arătat că, prin anexa menţionată, ordinul introduce un criteriu nou, care nu figurează în anexa la lege şi care deformează interpretarea şi aplicarea prevederilor legale, în sens defavorabil unora dintre destinatarii legii.
Prin sentinţa nr. 34/F din 23 februarie 2010, Curtea de Apel Braşov, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis în parte excepţia de nelegalitate a prevederilor Anexei nr. 9 la Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001 de aplicare a prevederilor Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cuprinse în coloana intitulată „luna şi anul naşterii", invocată de reclamantul F.M., în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Casa Judeţeană de Pensii Covasna.
Instanţa a constatat că prevederile menţionate sunt nelegale, în măsura în care, prin aplicarea celor două norme juridice la situaţii de fapt concrete, rezultatele calculelor vârstei de pensionare efectuate în baza Anexei nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 sunt diferite faţă de rezultatele calculelor efectuate pe baza Anexei nr. 3 din Legea nr. 19/2000.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa fondului a reţinut că în Anexa nr. 9 la ordinul menţionat figurează un criteriu suplimentar faţă de criteriile stabilite de lege, iar existenţa unei coloane suplimentare, care să coreleze luna şi anul naşterii cu luna şi anul pensionării poate să exceadă sau nu voinţei legiuitorului, în funcţie de rezultatele finale ale calculelor, care conduc la stabilirea dreptului de pensionare al solicitantului.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Braşov a declarat recurs pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
În motivarea cererii de recurs s-a arătat că instanţa de fond a aplicat greşit legea în cauza dedusă judecaţii - art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Consideră recurentul că excepţia de nelegalitate nu este întemeiată întrucât normele metodologice nu conţin prevederi contrare legii de natură să dezavantajeze persoane aflate în situaţii identice, prin modificarea vârstei standard prevăzută în anexa 3 la lege.
Anexa nr. 3 stabileşte intervalul în care se atinge vârsta standard de pensionare şi stagiul de cotizare, iar anexa nr. 9 reprezintă concretizarea modului de aplicare a legii, fiind emisă pentru a se asigura un mod de stabilire unitar a condiţiilor de pensionare prevăzute de art. 41 din lege.
De asemenea, s-a arătat că excepţia de nelegalitate a anexei nr. 9 din Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale si Familiei a făcut obiectul controlului de nelegalitate, iar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia nr. 2869 din 13 septembrie 2006, a stabilit că prevederile anexei nr. 9 sunt legale în raport cu disp. art. 41 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 19/2000, respectiv anexa 3 la lege.
Intimatul reclamant, F.M., prin concluziile scrise, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Înalta Curte, analizând cererea de recurs prin prisma motivelor invocate, normele legale incidente în cauza şi în conformitate art. 3041 C. proc. civ., constată ca recursul este fondat pentru considerentele următoare:
Având în vedere art. 41 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguraţilor care îndeplinesc cumulativ la data pensionării condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare realizate în sistemul public.
Vârsta standard de pensionare este de 60 de ani pentru femei şi 65 de ani pentru bărbaţi.
Atingerea vârstei standard de pensionare se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin creşterea vârstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei şi de la 62 de ani pentru bărbaţi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3. Stagiul minim de cotizare atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi este de 15 ani.
Creşterea stagiului minim de cotizare de la 10 ani la 15 ani se va realiza în termen de 13 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 3.
Aşa cum a arătat şi recurenta, eşalonarea în raport de data naşterii nu stabileşte criterii discriminatorii, ci reglementează distinct cu caracter tranzitoriu perioada de eşalonare a vârstelor standard de pensionare.
În fapt, anexa nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 de aplicare a Legii nr. 9/2000, precum şi anexa nr.3 din Legea nr.19/2000, prevăd aceleaşi menţiuni cu privire la vârsta standard de pensionare şi stagiile minime şi complete de cotizare.
Anexa nr. 9 cuprinde câteva elemente de detaliu în plus faţă de anexa nr. 3, precum „luna şi anul naşterii ", „luna şi anul pensionării", avându-se în vedere de fapt prevederile art. 41 detaliate mai sus.
Atât în privinţa vârstei de pensionare, cât şi a stagiului de cotizare se observă că acestea coincid, anexa nr. 3 stabilind intervalul în care se atinge vârsta standard de pensionare şi stagiul de cotizare, iar anexa nr. 9, prin elementele noi introduse, reprezentând concretizarea modului de aplicare a legii.
Se retine că în acest sens Înalta Curte deja s-a pronunţat prin Decizia nr. 2869 din 13 septembrie 2006 şi a stabilit că prevederile anexei nr. 9 din Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei sunt legale în raport cu disp. art. 41 alin. (2), (3) si (4) din Legea nr. 19/2000, respectiv anexa 3 la lege.
În consecinţă, faţă de cele arătate mai sus, în conformitate cu art. 304 pct. 9 C. proc. civ., va admite recursul, se va modifica sentinţa atacată în sensul că se va respinge ca nefondată excepţia de nelegalitate a anexei nr. 9 din Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale si Familiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale împotriva sentinţe nr. 34/F din 23 februarie 2010 a Curţii de Apel Braşov, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge, ca nefondată, excepţia de nelegalitate a Anexei nr. 9 la Ordinul nr. 340/2001 emis de Ministerul Muncii Familiei şi Protecţiei Sociale.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2597/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2600/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
