ICCJ. Decizia nr. 2594/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2594/2010
Dosar nr. 1322/39/200.
Şedinţa publică din 18 mai 201.
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea formulată pe calea contenciosului administrativ, reclamantul T.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale (în prezent Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale) şi A.P.I.A., anularea Ordinului nr. 2231 din 9 octombrie 2009, emis de ministerul pârât, reintegrarea în funcţia de director coordonator al Centrului Judeţean Botoşani al A.P.I.A., plata unei despăgubiri reprezentând drepturile de natură salarială ce i s-ar fi cuvenit, reactualizate cu rata inflaţiei la data reintegrării efective şi repunerea părţilor în situaţia anterioară eliberării din funcţie.
Motivându-şi cererea, reclamantul a arătat că a ocupat funcţia de director coordonator al Centrului Judeţean Botoşani al A.P.I.A., începând cu data de 28 mai 2009, fiind numit în această funcţie prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale şi semnând contractul de management încheiat pentru o perioadă determinată, de un an.
Mai arată reclamantul că, prin Ordinul nr. 2231 din 9 octombrie 2009, i s-a acordat un preaviz de 15 zile lucrătoare, în care se menţionează că la expirarea perioadei de preaviz, încetează aplicabilitatea ordinului prin care a fost numit în funcţie.
Consideră că Ordinul nr. 2231 din 09 octombrie 2009 este nelegal şi netemeinic, putând fi asimilat unei decizii de concediere şi trebuind să cuprindă motivele în fapt şi în drept care determină această măsură. Reclamantul a arătat că desfiinţarea postului ocupat nu este efectivă, fiind organizat concurs pentru ocuparea acestui post.
Pe timpul judecăţii la instanţa de fond pârâtul Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale a invocat excepţia lipsei de obiect, iar pârâta A.P.I.A. excepţia lipsei calităţii procesuale pasive.
Prin sentinţa nr. 13 din 18 ianuarie 2010 , Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a respins ambele excepţii invocate, iar pe fond a admis în totalitate acţiunea reclamantului T.I., anulând Ordinul nr. 2231 din 09 octombrie 2009 emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi dispunând reintegrarea pe post, cu plata drepturilor salariale cuvenite, indexate la zi.
Pentru a pronunţa o asemenea soluţie, instanţa fondului a reţinut următoarele :
In privinţa excepţiilor invocate.
Excepţia lipsei de obiect a fost respinsă în considerarea faptului că OUG nr. 105/2009, care a desfiinţat funcţia publică de conducere, a fost declarată neconstituţională, inclusiv pentru motive care vizau afectarea statutului juridic al funcţiei. Cu privire la excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a pârâtei A.P.I.A. s-a avut în vedere că sentinţa pronunţată trebuia să-i fie opozabilă agenţiei unde a fost numit reclamantul, precum şi respectarea principiului disponibilităţii care guvernează procesul.
Pe fondul cauzei.
S-a reţinut că ordinul prin care reclamantul a fost practic demis din funcţia publică de conducere a fost emis în temeiul OUG nr. 105/2009, care a abrogat OUG nr. 37/2009.
Ambele ordonanţe de urgenţă au fost declarate neconstituţionale prin deciziile Curţii Constituţionale nr. 1257 şi 1629/2009. Cu privire la OUG nr. 105/2009, Curtea Constituţională a reţinut faptul că aceasta contravine prevederilor art. 115 alin. (6) din Constituţia României, deoarece afectează statutul juridic al unor funcţii de conducere, statut reglementat prin Legea nr. 188/1999. În aceeaşi decizie a Curţii Constituţionale s-a reţinut că noile construcţii juridice cuprinse în OUG nr. 105/2009, ca urmare a desfiinţării funcţiilor publice sunt deficitare, confuze şi pun în discuţie atât statutul juridic al funcţiei, cât şi natura juridică a contractului de management încheiat cu ordonatorul principal de credite.
Curtea de Apel Suceava a mai avut în vedere că, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia României, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi sunt aplicabile numai pentru viitor.
De asemenea, instanţa fondului a reţinut din conţinutul deciziei nr. 1257/2009 a Curţii Constituţionale că dispoziţiile ordonanţelor de urgenţă vizate exprimă o tendinţă de politizare a structurilor guvernamentale din unităţile administrativ-teritoriale, ceea ce pune în discuţie regimul legal al funcţiei publice.
Împotriva sentinţei pronunţate de Curtea de Apel Suceava au declarat recursuri pârâţii Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi A.P.I.A. pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Motivele de recurs invocate conform art. 3041 C. proc. civ. se încadrează în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. invocându-se greşita aplicare a legii atât în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor invocate de autorităţile pârâte cât şi soluţionarea fondului cauzei.
În recursul declarat de recurenta-pârâtă Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale se critică respingerea greşită a excepţiei lipsei de obiect aceasta vizând în principal interesul reclamantului-intimat de a formula prezenta acţiune interes care nu este actual şi legitim, având în vedere caracterul ordinului de eliberare din funcţie contestat, care a fost executat nefiind un act cu executare succesivă.
În recursul declarat de recurenta-pârâta A.P.I.A. se critică respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a acestei autorităţii în condiţiile în care ordinul contestat nu a fost emis de această autoritate, iar concursul pentru ocuparea postului de director coordonator la A.P.I.A. – Centrul Judeţean Dolj a fost organizat de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
În ceea ce priveşte fondul cauzei ambii recurenţi critică sentinţa de fond prin care a fost anulat Ordinul nr. 2231 din 9 octombrie 2009 pentru greşita aplicare a legii.
Se arată că în mod nelegal instanţa de fond a analizat legalitatea ordinului contestat în raport de împrejurările ulterioare emiterii sale şi nu în raport de situaţia de fapt şi de drept existentă la momentul emiterii sau adoptării sale.
Se arată că Ordinul nr. 223 din 9 octombrie 2009 a fost legal emis în aplicarea OUG nr. 105/2009 act normativ care a abrogat expres dispoziţiile OUG nr. 37/2009, fiind aplicabile dispoziţiile art. IV alin. (3) şi (4) din OUG nr. 105/2009 referitoare la conducerea centrelor judeţene A.P.I.A.
Se arată că declararea ulterioară a neconstituţionalităţii OUG nr. 105/2009 nu infirmă legalitatea ordinului contestat, în condiţiile în care ordinul a fost emis cu respectarea dispoziţiilor art. IV alin. (1) şi a dispoziţiilor art. V din OUG nr. 105/2009, iar împrejurările ulterioare emiterii nu pot infirma legalitatea pe fond a ordinului contestat de reclamantul-intimat care se analizează conform principiului „tempus regit actum".
Analizând recursurile declarate în raport de motivele invocate Curtea le apreciază ca nefondate, pentru următoarele considerente.
Sentinţa atacată este legală şi temeinică fiind dată cu aplicarea corectă a legii, în cauză nefiind îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recursurile sunt nefondate atât în ceea ce priveşte soluţionarea excepţiilor de fond invocate, cât şi în ceea ce priveşte fondul cauzei.
În mod corect a fost respinsă excepţia lipsei de obiect invocată de recurentul-pârât Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale în condiţiile în care obiectul şi respectiv interesul actual şi legitim al reclamantului - intimat subzistă pe tot parcursul soluţionării acţiunii neavând legătură cu modalitatea de executare a Ordinului nr. 2231 din 9 octombrie 2009 emis de Ministrul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.
Interesul legitim privat, astfel cum este definit prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) lit. p) din Legea nr. 554/2004, este îndeplinit în cazul intimatului-reclamant care solicită anularea Ordinului prin care a fost eliberat, pretins nelegal din funcţia de conducere deţinută în cadrul A.P.I.A. – Centrul Judeţean Botoşani, reintegrarea în funcţie şi plata despăgubirilor materiale.
Ultimele două capete ale acţiunii având caracter subsidiar conform art. 18 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi fiind corect admise cu respectarea principiului restabilirii situaţiei anterioare emiterii ordinului anulat, ca nelegal emis.
În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a recurentei-pârâte A.P.I.A., în mod corect a fost respinsă această excepţie. Faptul că Ordinul nr. 2231 din 9 octombrie 2009 a fost emis de recurentul-pârât Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, care organizează, conform legii şi concursul pentru ocuparea posturilor nu infirmă calitatea procesuală pasivă a A.P.I.A. Calitatea sa procesual pasivă este determinată de cererile subsidiare formulate de recurentul-pârât şi de faptul că ordinul privea funcţia de conducere – director coordonator al A.P.I.A. – Centru Judeţean Braşov – autoritate obligată la repunerea reclamantului-intimat în situaţia anterioară eliberării din funcţie.
În ceea ce priveşte fondul cauzei motivele de recurs nu sunt fondate. În mod corect a fost constatată nelegalitatea Ordinului nr. 2231 din 9 octombrie 2009 emis în baza OUG nr. 109/2009 act normativ declarat neconstituţional prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1629 din 3 decembrie 2009. Faptul că la data emiterii sale 9 octombrie 2009 ordinul a fost emis în baza OUG nr. 105/2009 care nu fusese declarată neconstituţională şi aplicabilitatea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţia României nu infirmă legalitatea şi temeinicia sentinţei recurate.
Aceasta deoarece motivele de fond pentru care a fost constatată neconstituţionalitatea determină nelegalitatea ordinului în condiţiile în care eliberarea din funcţia publică deţinută de reclamantul – intimat a fost de natură a pune în discuţie statutul juridic al funcţiei reglementat prin dispoziţiile Legii nr. 188/1999 şi fără a se ţine cont de natura contractului de management.
În consecinţă, nu pot fi reţinute motivele de recurs care privesc fondul cauzei nefiind valabil un ordin ca act administrativ unilateral emis în baza unei ordonanţe de urgenţă declarată neconstituţională.
Faţă de cele expuse mai sus Curtea în baza art. 312 alin. (1) şi (2) C. proc. civ. va respinge recursurile ca nefondate menţinând ca legală şi temeinică sentinţa pronunţată de instanţa de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi A.P.I.A. împotriva sentinţei nr. 13 din 18 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2589/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 2597/2010. Contencios → |
|---|
