ICCJ. Decizia nr. 2633/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.2633/2010
Dosar nr. 1060/59/2009
Şedinţa publică din 19 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 413 din 26 noiembrie 2009, a declinat competenţa materială de soluţionare a acţiunii formulate de reclamantul T.M.A., în contradictoriu cu pârâtele C.A.S. Timiş şi C.N.A.S., în favoarea J. Timişoara reţinând, în esenţă, că obiectul dedus judecăţii este o acţiune în pretenţii, constând în solicitarea obligării pârâtelor, în solidar, la plata sumei de 12548,10 euro sau echivalentul în lei la data plăţii, cu titlu de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat reclamantului prin neplata contravalorii serviciilor medicale de care a beneficiar în străinătate, la Spitalul General al Oraşului Viena şi, prin urmare, în speţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, pe care acesta şi-a întemeiat acţiunea.
Împotriva sentinţei instanţei de fond a declarat recurs reclamantul, invocând motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., precum şi dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul a susţinut că intimatele au calitate procesuală pasivă în cauză, în contextul dispoziţiilor art. 236 din Legea nr. 95/2006, modificată prin Legea nr. 264/2007 şi întrucât cererea sa privind rambursarea cheltuielilor ocazionate de serviciile medicale acordate în străinătate nu a fost soluţionată în termenul prevăzut de art. 8 alin. (7) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul C.N.A.S. nr. 729/2009, în cauză devin incident prevederile art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 care-l îndreptăţesc să sesizeze instanţa de contencios administrativ.
Recursul este fondat.
Astfel, potrivit dispoziţiilor art. 236 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii: „Persoanele asigurate în sistemul de asigurări sociale de sănătate din România, aflate pe teritoriul statelor cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii, beneficiază de servicii medicale pe teritoriul acestor state, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale", iar „Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale în baza documentelor internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii la care România estre parte, este efectuată de casele de asigurări de sănătate prin intermediul C.N.A.S.".
De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) şi (2) din Normele metodologice aprobate prin Ordinul C.N.A.S. nr. 729/2009: în condiţiile în care un asigurat al sistemului medical din România beneficiază de asistenţă medicală într-un stat membru UE, la solicitarea acestuia, C.A.S. rambursează contravaloarea serviciilor medicale respective în condiţiile legii.
Pe de altă parte, potrivit art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „Persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, nemulţumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă adresată autorităţii publice emitente sau dacă nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut de art. 7 alin. (4) poate sesiza instanţa de contencios administrativ competentă pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate şi eventual, reparaţii pentru daune morale. De asemenea, se poate adresa instanţei de contencios administrativ şi cel care se consideră vătămat într-un drept al său, recunoscut de lege, prin nesoluţionarea în termen sau prin refuzul nejustificat de soluţionare a cererii".
Având în vedere dispoziţiile legale mai sus menţionate şi în raport de obiectul cererii formulate de reclamant, Curtea constată că aparţine instanţei de contencios administrativ, respectiv Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal, competenţa de soluţionare a pricinii, soluţia de declinare în favoarea secţiei civile a aceleiaşi curţi de apel fiind greşită.
Pe cale de consecinţă, Înalta Curte, în conformitate cu dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., va admite recursul declarat în cauză, va casa sentinţa atacată şi va trimite cauza, la aceiaşi instanţă, pentru continuare judecăţii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de T.M.A. împotriva sentinţei civile nr. 413 din 26 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Timişoara, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza, la aceiaşi instanţă, pentru continuarea judecăţii.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 19 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2632/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 2642/2010. Contencios. Conflict de... → |
---|