ICCJ. Decizia nr. 3658/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.3658/2010
Dosar nr. 389/33/2010
Şedinţa publică din 16 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Obiectul acţiunii.
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj sub nr. 1809/33/ 2009, reclamantul R.G. a solicitat instanţei învestirea cu formulă executorie a sentinţei civile nr. 539 din 01 noiembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Cluj.
Curtea de Apel Cluj, prin încheierea nr. 491/2009, a admis excepţia netimbrării şi a anulat cererea ca netimbrată.
În urma admiterii recursului declarat de reclamant împotriva încheierii nr. 491/2009, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a casat sentinţa atacată şi a trimis cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe, reţinând că în cauză sunt aplicabile dispoziţiile art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004, cererea fiind scutită de plata taxei de timbru.
2. Hotărârea instanţei de fond.
Prin sentinţa nr. 104 din 13 mai 2010, Curtea de Apel Cluj, rejudecând cauza, a respins cererea formulată de reclamantul R.G. în contradictoriu cu pârâtele C.S.E.P.H.A. şi C.E.M.P.H.A. Maramureş.
3. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formării convingerii instanţei.
Instanţa de fond a reţinut că prin sentinţa a cărei investire cu formulă executorie se cere, a fost anulat atât Certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 39725 din 22 februarie 2007 emis de C.E.M.P.H.A. Maramureş cât şi Decizia de încadrare în grad de handicap nr. 4476 din 06 iunie 2007 emisă de C.S.E.P.H.A. din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, a fost obligată C.E.M.P.H.A. Maramureş să emită un alt certificat de încadrare a reclamantului în grad de handicap accentuat, a fost respinsă cererea reclamantului de despăgubiri materiale în sumă de 40.000 lei şi au fost obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 100 lei către reclamant.
Având în vedere dispoziţiile art. 24 şi 25 din Legea nr. 554/2004 în temeiul cărora a fost formulată acţiunea reclamantului, precum şi dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 554/2004, instanţa de fond a constatat că autoritatea publică pârâtă a pus deja în executare hotărârea judecătorească atât cu privire la emiterea certificatului de încadrare în grad de handicap accentuat, cât şi cu privire la drepturile băneşti, inclusiv cheltuieli de judecată.
4. Recursul declarat de R.G. împotriva Sentinţei civile nr. 104 din 13 mai 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Recurentul invocă împrejurarea că instanţa de fond nu a intrat în cercetarea fondului, nu a administrat proba din care să rezulte achitarea cheltuielilor de judecată parţiale în cuantum de 100 lei.
Se mai solicită despăgubiri în valoare de 350 lei şi despăgubiri pentru întârziere aşa cum s-a dispus prin Decizia nr. 5849 din 16 decembrie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
5. Întâmpinarea formulată de D.G.A.S.P.D.C. Maramureş, autoritate ce a preluat atribuţiile C.E.M.P.H.A. Maramureş.
Intimata solicită respingerea recursului, ca nefondat, întrucât prin Sentinţa civilă nr. 229 din 20 mai 2009 a Curţii de Apel Cluj pronunţată în Dosar nr. 469/100/2009 s-a dispus respingerea cererii reclamantului pentru plata sumei de 100 lei cheltuieli de judecată parţiale acordate prin Sentinţa civilă nr. 539 din 1 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj în Dosar nr. 3770/100/2007".
II. Considerentele instanţei de recurs.
1. Recursul este nefondat.
2. Prin Decizia nr. 5849 din 16 decembrie 1009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pronunţată în Dosar nr. 1809/33/2009, s-a stabilit conform art. 315 alin. (1) C. proc. civ., că temeiul juridic al cererii formulate de reclamant este cel prevăzut de art. 24 din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată.
Dezlegarea în drept dată de instanţa de recurs este obligatorie pentru judecătorul fondului.
3. În acest sens, în mod corect, prin sentinţa recurată în prezenta cauză, s-a constatat că hotărârile judecătoreşti prin care s-au acordat cheltuieli de judecată se investesc cu formulă executorie şi se execută silit, potrivit dreptului comun.
4. S-a mai reţinut că, în raport de dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, autoritatea pârâtă a executat prevederile Sentinţei civile nr. 539/2007.
5. În aceste condiţii, recurentul - reclamant are obligaţia să ceară executarea prin cerere separată întemeiată pe dispoziţiile dreptului comun.
6. Nu pot fi luate în considerare apărările intimatei, avându-se în vedere că prin Sentinţa nr. 229/2003 s-a dispus respingerea cererii reclamantului pentru plata sumei de 100 lei ca urmare a faptului că solicitarea nu poate fi soluţionată în cadrul unei acţiuni în contencios administrativ, existând deja un titlu executoriu.
7. Faţă de acestea, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. şi art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată, urmează a se respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de R.G. împotriva Sentinţei civile nr. 104 din 13 mai 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3656/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3674/2010. Contencios. Anulare acte emise de... → |
|---|
