ICCJ. Decizia nr. 2704/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2704/2010
Dosar nr. 1890/33/2009
Şedinţa publică din 21 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prima instanţă
Prin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, reclamanta C.E., a solicitat suspendarea efectelor Ordinului nr. 5530 din 07 octombrie 2009 a Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, cerere întemeiata pe dispoziţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin Ordinul nr. 4011 din 06 mai 2009 al Ministrului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, a fost numită, prin detaşare în interesul învăţământului, în funcţia de inspector şcolar general adjunct al I.S.J. Maramureş, până la organizarea concursului de către minister.
Prin ordinul nr. 4948 din 31 august 2009, a fost numită, începând cu data de 01 septembrie 2009, pe aceeaşi funcţie şi tot până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar 2009-2010.
A susţinut că Ordinul a cărui suspendare se solicită a fost emis cu încălcarea dispoziţiilor legale, nefiind motivat, nici în fapt şi nici în drept, în condiţiile în care nu a fost organizat nici concurs şi nici nu s-a sfârşit anul şcolar.
Reclamanta a apreciat că până la soluţionarea plângerii prealabile, se poate dispune suspendarea executării actului administrativ atacat şi ca sunt întrunite cerinţele prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
În ce priveşte "paguba iminenta", definita ca fiind prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea previzibila grava a funcţionarii unei autorităţi publice sau a unui serviciu public, este şi ea îndeplinita daca avem in vedere pierderile materiale ce îi sunt cauzate şi care reprezintă diferenţa de la salariul funcţiei pe care a revenit, la salariul de inspector adjunct.
Pârâtul, prin întâmpinare, a invocat excepţia prematurităţii cererii, în condiţiile în care plângerea prealabilă a fost înregistrată la emitentul actului după momentul la care a fost sesizată instanţa, respectiv la data de 28 octombrie 2009, în contextul în care, pe rolul instanţei, cererea a fost înregistrată la 27 octombrie 2009. Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii, arătându-se că nu sunt îndeplinite cumulativ cerinţele impuse de textul art. 14 din Legea nr. 554/2004.
Prin sentinţa nr. 655 din 14 decembrie 2009, Curtea de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea formulată de către reclamanta C.E., şi, în consecinţă a dispus suspendarea executării ordinului nr. 5530 din 07 octombrie 2009, emis de pârâtul Ministrul Educaţiei, Cercetării ŞI Inovării, până la pronunţarea instanţei de fond; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că prin plângerea prealabilă aceasta a supus analizei organului emitent motive de nelegalitate evidentă a actului administrativ a cărui suspendare o solicită, de natură a ridica serioase îndoieli asupra valabilităţii acestuia.
La o analiză sumară a acestora, Curtea evidenţiază că ordinul nu pare a fi motivat în concret, raportat la situaţia reclamantei, textele legale arătate în preambulul lui neavând astfel de valenţe.
În acest context, sunt reale afirmaţiile petentei conform cărora, date fiind circumstanţele în care a fost numită pe această funcţie, încetarea detaşării nu pare a se justifica, nefiind încheiat anul şcolar şi neorganizându-se concursul pentru ocuparea ei.
Prima instanţă a arătat că prin Rezoluţia Comitetului de Miniştri ai Consiliului Europei nr. (77)31 cu privire la protecţia individului în relaţia cu actele autorităţilor administrative, s-a recomandat statelor membre să se ghideze în dreptul şi practica lor administrativă de anumite principii enunţate în rezoluţie, în scopul protecţiei persoanelor, fizice sau juridice, în procedurile administrative.
În implementarea acestor principii, cerinţele unei administraţii bune şi eficiente, precum şi interesele terţilor şi interesele marelui public trebuie să fie în mod adecvat luate în considerare, pentru a asigura cel mai ridicat grad posibil de echitate, în principiul IV din Rezoluţie fiind inserată obligaţia de prezentare a motivelor care stau la baza actului.
Nu în ultimul rând, pentru admisibilitatea cererii de suspendare a actului administrativ se impune şi îndeplinirea cerinţei privind prevenirea unei pagube iminente aşa cum a fost aceasta definită în art. 2 alin (1) lit. ş) din Legea nr. 554/2004 respectiv „un prejudiciu material viitor şi previzibil sau, după caz, perturbarea vizibilă gravă a funcţionării unei autorităţi publice sau a unui serviciu public".
În dovedirea acestei cerinţe, reclamanta înţelege să se prevaleze de faptul că actul administrativ este de natură a afecta grav drepturi fundamentale, precum dreptul la muncă, dreptul la producţia socială a muncii şi dreptul la un nivel de trai decent, fiind apte a produce un important prejudiciu material, dar şi moral al reclamantei, care se impune a fi evitat, prin suspendarea executării acestui ordin.
Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
În motivele de recurs s-a arătat că, în speţă, nu sunt întrunite condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, respectiv cazul bine justificat şi paguba iminentă, că nu au fost analizate motivele invocate în apărare.
S-a precizat că nu există o pagubă iminentă, întrucât potrivit Legii nr. 128/1997 reclamanta a avut rezervată catedra în cadrul căreia a funcţionat ca profesor.
Înalta Curte din examinarea motivelor de recurs, a situaţiei de fapt şi a legislaţiei aplicabile reţine următoarele:
Situaţia de fapt
Prin Ordinul nr. 4948 din 31 august 2009, reclamanta C.E. a fost numită inspector general adjunct, prin detaşare, la Inspectoratul Şcolar al Judeţului Maramureş, până la organizarea concursului pentru ocuparea acestui post, dar nu mai târziu de sfârşitul anului şcolar 2009 – 2010, cu rezervarea catedrei pe care este titulară.
Ulterior, prin Ordinul nr. 5530 din 07 octombrie 2009 a încetat detaşarea reclamantei, cu revenirea acesteia la catedra rezervată.
Legislaţia aplicabilă
Legea nr. 554/2004 art. 14- Suspendarea executării actului:
(1) În cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condiţiile art. 7, a autorităţii publice care a emis actul sau a autorităţii ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanţei competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunţarea instanţei de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acţiunea în anularea actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept şi fără nicio formalitate.
Art.2 alin. (1) lit. s) organisme sociale interesate - structuri neguvernamentale, sindicate, asociaţii, fundaţii şi altele asemenea, care au ca obiect de activitate protecţia drepturilor diferitelor categorii de cetăţeni sau, după caz, buna funcţionare a serviciilor publice administrative;
Lit. t) cazuri bine justificate - împrejurările legate de starea de fapt şi de drept, care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului administrativ;
Analiza textului relevă că în vederea suspendării actului administrativ trebuie îndeplinite cumulativ mai multe condiţii.
Astfel, este necesar a se fi formulat plângere prealabilă şi a exista un caz bine justificat şi riscul producerii unei pagube iminente.
În speţă, s-a formulat plângere prealabilă şi se poate susţine că soluţia cuprinsă în Ordinul nr. 5530 din 07 octombrie 2009 face parte din categoria împrejurărilor de fapt şi de drept, care sunt de natură a crea o îndoială serioasă în privinţa legalităţii actului.
Însă, condiţia privind paguba iminentă nu este îndeplinită, după cum vom explica în continuare.
Urmare a încetării detaşării, reclamanta a revenit la catedra rezervată pe care era titulară, astfel că aceasta nu suferă un prejudiciu material imediat care să justifice adoptarea măsurii suspendării executării actului.
În cazul în care acţiunea reclamantei va fi admisă şi actul se va anula aceasta va recupera diferenţa de salariu, de la autoritatea emitentă a actului.
În raport de împrejurările de fapt enunţate, respectiv revenirea reclamantei la catedra rezervată, nu se îndeplineşte condiţia pagubei iminent dificil de recuperat, ce ar fi determinată de executarea actului.
În vederea admiterii cererii de suspendare a executării actului administrativ toate condiţiile trebuie îndeplinite cumulativ, ori în speţă condiţia privind paguba iminentă nu este îndeplinită, astfel că în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite.
Se va modifica sentinţa Curţii de Apel Cluj şi se va respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împotriva sentinţei civile nr. 655 din 14 decembrie 2009 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, modifică sentinţa atacată în sensul că respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2706/2010. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 2697/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
