ICCJ. Decizia nr. 2695/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2695/2010
Dosar nr. 7716/2/2008
Şedinţa publică din 21 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prima instanţă
Prin acţiunea înregistrată pe rolul secţiei a V-a comercială, a Curţii de Apel Bucureşti la data de 08 octombrie 2008 reclamanta Universitatea din Craiova- SCDA Caracal a solicitat, în contradictoriu cu intimata A.V.A.S. să se constate nulitatea Ordinului nr. 17 din 04 martie 2008 şi să fie obligat A.V.A.S. să emită un nou ordin pentru scutirea reclamantei de la plata tuturor obligaţiilor bugetare restante la F.N.U.A.S.S. şi preluate de către A.V.A.S. stabilite conform certificatului de obligaţii bugetare din 22 noiembrie 2004 emis de A.N.A.F.-D.G.F.P. Olt incluzând şi suma de 94.396 RON reprezentând contribuţie asiguraţi, în temeiul art. 221 din legea 147/2004 modificat prin OUG nr. 94/2004.
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că la data de 20 decembrie 2004, Universitatea din Craiova a preluat prin absorbţie Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Caracal care, potrivit art. 221 din Legea nr. 147/2004 beneficia de scutire de la plata datoriilor către stat. Pentru acordarea scutirii a fost eliberat de către D.G.F.P. Olt certificatul de obligaţii bugetare din 22 noiembrie 2004 în baza căruia au fost aprobate sumele pentru scutirea la plată acestea fiind: total buget de stat - 24.417.834.405 RON ; total A.V.A.B. (în prezent A.V.A.S.)- 3.467.311.313 RON, total general 27.885.145.718 RON.
Cu toate acestea A.V.A.S. a refuzat să emită la data preluării ordin de scutire de la plata acestor creanţe şi a trecut la executarea lor silită în urma unei contestaţii la executare formele de executare au fost anulate, iar ulterior A.V.A.S. a procedat la emiterea ordinului atacat prin care a dispus scutirea doar în parte a datoriilor reclamantei invocând dispoziţiile OUG 29/2005.
În opinia reclamantei acest ordin este nelegal şi se impune anularea lui şi obligarea la emiterea unui nou ordin întrucât scutirea nu putea să fie parţială, dispoziţiile OUG nr. 29/2005 nu îi erau aplicabile în condiţiile în care preluarea s-a realizat la data de 20 decembrie 2004. Dimpotrivă, se impunea emiterea unui ordin de scutire integrală de la plata datoriilor potrivit dispoziţiilor aplicabile sunt art. 221 din Legea 147/2004.
Pârâtul a formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
În susţinerea întâmpinării s-a arătat că scutirea de la plata datoriilor preluate de A.V.A.S. nu a făcut obiectul legii 147/2004, ci doar a OUG nr. 29/2005. De asemenea, s-a precizat că reorganizarea a avut loc după termenul de 2 luni prevăzut de Legea nr. 147/2004, iar prin art. 7 din HG nr. 2155/2004 s-a prevăzut că instituţiile de învăţământ superior de stat preiau toate drepturile şi obligaţiile unităţilor de cercetare-dezvoltare, cu respectarea prevederilor art. 221-2 din Legea nr. 290/2002 cu modificările şi completările ulterioare. Aşadar legiuitorul nu a făcut trimitere doar la Legea nr. 147/2004, ci la toate modificările şi completările ulterioare ale legii nr. 290/2002 între care se numără şi OUG nr. 29/2005. Intimatul mai arată că nu putea la data acordării scutirii să aplice un text de lege abrogat, ci s-a aplicat textul de lege care era în vigoare la data respectivă.
Prin încheierea de şedinţă din data de 29 noiembrie 2008 dată în Dosarul 5254/2/2008 secţia comercială a Curţii de Apel Bucureşti a trimis dosarul secţiei de contencios administrativ a aceleiaşi instanţe constatând că actul atacat este un act administrativ fiscal iar emitentul este o autoritate publică centrală.
Printr-o cerere precizatoare reclamanta a solicitat şi obligarea pârâtei să restituie suma de 94.396,51 RON întrucât această sumă a fost executată silit.
Faţă de această completare intimatul a formulat o nouă întâmpinare prin care a invocat următoarele excepţii:
- Excepţia necompetenţei funcţionale în temeiul dispoziţiilor art. 44, 45 din OUGnr. 51/1998, art. 1 din OUGnr. 95/2003 şi art. 1 din Legea nr. 554/2004;
- excepţia inadmisibilităţii cererii de restituire a sumei de 94.396,51 RON, întoarcerea executării putând să se facă doar prin procedura stabilită de OUGnr. 51/1998.
- prescripţia dreptului material la acţiune întrucât nu s-a respectat termenul de 6 luni impus atât de art. 49 alin. (1) din OUGnr. 51/1998 cât şi de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004;
- excepţia lipsei procedurii prealabile prevăzut atât de art. 46 alin. (1) din OUG nr. 51/1998 cât şi de art. 7 alin. (7) din legea 554/2004 (iar faţă de depunerea plângerii prealabile la data de 20 august 2008 se solicită respingerea acţiunii ca neîntemeiate.
Prin sentinţa nr. 2813 din 30 iunie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a respins excepţiile invocate ca neîntemeiate; a admis acţiunea formulată de reclamanta Universitatea de Craiova - SCDA Caracal, în contradictoriu cu pârâta A.V.A.S.; a anulat Ordinul nr. 17 din 04 martie 2008 şi a obligat A.V.A.S. să emită un nou ordin de scutire la plata tuturor obligaţiilor bugetare restante la F.N.U.A.S.S. şi preluate de A.V.A.S. stabilite conform certificatului de obligaţii bugetare restante nr. 7426 din 22 noiembrie 2004 emis de D.G.F.P. Olt.
Pentru a pronunţa această sentinţă prima instanţă a reţinut că reclamanta a formulat plângere prealabilă la data de 08 august 2009 prin care a contestat faptul că s-a acordat doar o scutire parţială astfel încât termenul de prescripţie urmează să fie calculat în raport cu această cerere.
Or, în raport cu această cerere acţiunea introdusă la data de 08 octombrie 2008 a fost apreciată ca fiind formulată în termenul de 6 luni de la data de la care a expirat termenul de soluţionare a plângerii prealabile.
Cât priveşte prematuritatea, s-a constatat că la data formulării acţiunii expirase termenul de 30 de zile pentru soluţionarea plângerii prealabile.
De asemenea, s-a apreciat că potrivit art. 222 din legea 147/2004, invocat de reclamantă Unităţile de cercetare-dezvoltare, reorganizate ca institute naţionale sau ca instituţii publice în baza acestei OUG, cuprinse în anexele nr. 1a), 1b), 2), 4), 5) şi 6), (între care apare, la poziţia 7 şi SCDA Caracal, s.n.) beneficiază de scutire de la plata obligaţiilor bugetare neachitate, precum şi a majorărilor de întârziere, a penalităţilor şi dobânzilor aferente la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Sumele respective sunt cele stabilite în certificatele de obligaţii eliberate de organele fiscale competente pe baza controlului de fond. Aceste prevederi se aplică şi obligaţiilor bugetare reeşalonate la plată, pentru fiecare unitate în parte, potrivit legii.
Textul se referă la toate obligaţiile bugetare restante neputându-se susţine că obligaţiile de natura C.A.S. nu ar intra la această categorie. De asemenea, textul nu conţine nici o condiţionare privind nepreluarea datoriei de către A.V.A.S.
S-a apreciat de prima instanţă că în mod evident şi datoriile preluate de către autoritatea de valorificare a activelor statului intră sub incidenţa acestui text de lege.
Faptul că ulterior momentului reorganizării reclamantei au fost adoptate noi acte normative nu prezintă relevanţă în speţă.
De asemenea, s-a arătat că împrejurarea că A.V.A.S. nu a procedat în termen la emiterea actului prin care să recunoască scutirea reclamantei de la toate datoriile bugetare aşa cum au fost ele evidenţiate în certificatul de obligaţii eliberat de organul fiscal competent nu poate avea drept consecinţă posibilitatea aplicării unor acte normative ulterioare, mai favorabile A.V.A.S.
Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta A.V.A.S.
În motivele de recurs s-a susţinut că, instanţa de fond a respins greşit excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, a prescripţiei dreptului la acţiune şi a prematurităţii acţiunii.
A arătat recurenta că reclamanta nu a îndeplinit procedura prealabilă, invocând prevederile art. 109 C. proc. civ., art. 46 din O.U.G, nr. 51/1998, republicată, şi art. 7 din Legea nr. 554/2004.
S-a susţinut prescripţia dreptului la acţiune, în sensul aplicării termenului reglementat de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 51/1998, text potrivit căruia acţiunea împotriva A.V.A.S. se poate introduce în termen de 6 luni de la data când s-a cunoscut actul sau faptul pe care se întemeiază acţiunea, dar nu mai mult de 12 luni de la data producerii faptului sau încheierii actului, dacă legea nu prevede un termen mai scurt.
Pe fond, recurenta a arătat că reclamanta are obligaţia de plată a sumei de 94.396,51 RON reprezentând echivalentul contribuţiei restante a asigurărilor de sănătate şi accesoriilor acestora, conform art. III alin. (1) din OUGnr. 29/2005.
Înalta Curte, examinând motivele de recurs, acţiunea reclamantei, actele cauzei şi legislaţia aplicabilă reţine următoarele:
Situaţia de fapt
S.C.D.A. Caracal a fost preluată prin absorbţie de Universitatea din Craiova, la data de 20 decembrie 2004, prin aplicarea Legii nr. 147/2004.
Potrivit art. 222 din OUG nr. 78/2003 cu modificările din Legea nr. 147/2004, S.C.D.A. Caracal beneficia de scutire la plată a obligaţiilor bugetare restante, a majorărilor şi penalităţilor de întârziere.
Pentru suma de 24,.417.834.405 RON s-a aplicat scutirea de organele Ministerului Finanţelor, iar diferenţa de datorie de 3.467.311.313 RON preluată de A.V.A.S. trebuia scutită de această autoritate , care însă a scutit prin Ordinul nr. 17/2008 numai parţial datoria, cu motivarea că suma de 94.396,51 RON contribuţii asiguraţi nu face obiectul scutirii.
Legislaţia aplicabilă
Legea nr. 147/2004: art. 222- Unităţile de cercetare-dezvoltare, reorganizate ca institute naţionale sau ca instituţii publice în baza prezentei ordonanţe de urgenţă, cuprinse în anexele nr. 1a), 1b), 2), 4), 5) şi 6), beneficiază de scutire de la plata obligaţiilor bugetare neachitate, precum şi a majorărilor de întârziere, a penalităţilor şi dobânzilor aferente la data intrării în vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonanţe de urgenţă. Sumele respective sunt cele stabilite în certificatele de obligaţii eliberate de organele fiscale competente pe baza controlului de fond. Aceste prevederi se aplică şi obligaţiilor bugetare reeşalonate la plată, pentru fiecare unitate în parte, potrivit legii.
OUG 29/2005: art. III alin. (6): Obligaţiile bugetare neachitate, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, inclusiv accesorii aferente acestora, datorate după intrarea în vigoare a Legii nr. 147/2004, se vor achita în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei OUG
Legea nr. 554/2004: art. 7 alin. (1)- Înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia. Plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, dacă acesta există.
OUG nr. 51/1998: art. 49 alin. (1) -Termenul de prescripţie a acţiunilor îndreptate împotriva A.V.A.S. este de 6 luni de la data la care s-a cunoscut sau trebuia să se cunoască faptul sau actul pe care se întemeiază acţiunea, dar nu mai mult de 12 luni de la data producerii faptului sau încheierii actului, dacă legea nu prevede un termen mai scurt.
Examinarea motivelor de recurs
Referitor la lipsa procedurii prealabile
Motivul privind neîndeplinirea procedurii prealabile este nefondat, aşa cum se va preciza în continuare.
Obiectul acţiunii judiciare l-a constituit anularea Ordinului nr. 17 din 4 martie 2008, care a fost comunicat la 6 august 2008 la S.C.D.A. Caracal.
Plângerea prealabilă s-a formulat la 8 august 2008.
În aceste condiţii excepţia invocată este nefondată, aşa cum corect a reţinut prima instanţă.
Referitor la prescripţia dreptului la acţiune
Acţiunea a fost introdusă de reclamantă în septembrie 2008, iar Ordinul nr. 17 din 04 martie 2008 a fost comunicat către Universitatea din Craiova, S.C.D.A. Caracal, la data de 06 august 2008, aşadar înăuntrul termenului prescris de art. 49 alin. (1) din Legea nr. 51/1998.
Recurenta s-a aflat într-o eroare cu privire la data de la care curge termenul de prescripţie, susţinând că s-a formulat plângerea prealabilă la 08 octombrie 2008, ceea ce este eronat, în raport de probele cauzei expuse mai sus, care atestă formularea plângerii prealabile la 08 august 2008.
În legătură cu data introducerii acţiunii la instanţă, respectiv 12 decembrie 2008, recurenta a susţinut elemente neprobate, pentru că din dosar rezultă introducerea acţiunii în septembrie 2008, cauza fiind înregistrată la 02 decembrie 2008, la secţia contencios administrativ şi fiscal, a Curţii de Apel Bucureşti, prin scoaterea de pe rolul secţiei comerciale a aceleiaşi instanţe.
Referitor la prematuritatea acţiunii
Aşa cum s-a precizat mai sus, plângerea prealabilă s-a formulat la 06 august 2008, iar acţiunea s-a introdus la 11 septembrie 2008.
Potrivit art. 2 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 554/2004, autoritatea sesizată cu o plângere prealabilă trebuie să o soluţioneze în termen de 30 zile, dacă prin lege nu se prevede astfel.
În cazul în care autoritatea nu a răspuns în termenul legal conform art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, acţiunea se poate introduce în termen de 6 luni de la data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile.
Acţiunea ar fi fost prematură dacă s-ar fi introdus înainte de expirarea termenului de 30 zile prevăzut pentru soluţionarea plângerii prealabile.
Ori, în speţă, acţiunea s-a introdus după epuizarea acestui termen, astfel încât nu poate interveni sancţiunea prematurităţii.
Pe fondul litigiului, recursul este neîntemeiat
În baza art. 222 din Legea nr. 147/2004, unităţile de cercetare-dezvoltare reorganizate ca institute naţionale, cuprinse în anexele la această lege, beneficiază de scutire la plata obligaţiilor bugetare neachitate, precum şi a majorărilor şi dobânzilor, sumele respective fiind cele stabilite în certificate de obligaţii fiscale eliberate de organele fiscale competente.
Din certificatul de obligaţii bugetare din 22 noiembrie 2004 eliberat în vederea aplicării art. 222 din Legea nr. 147/2004 rezultă că sumele preluate de A.V.A.B. (în prezent A.V.A.S.) sunt trecute la poziţia 17 şi apar ca obligaţii restante.
În aceste condiţii creditorul, A.V.A.S. avea obligaţia legală de a aplica scutirea stabilită de art. 222 din Legea nr. 147/2004.
Modificările legislative ulterioare nu au incidenţă, întrucât potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţia României şi art. 1 C. civ., legea nu retroactivează, ea dispune numai pentru viitor.
Prin prisma acestor texte din legea fundamentală şi C. civ., se constată că o lege care a început să existe la o dată ulterioară, nu poate să prohibe ceva ce s-a născut înainte de intrarea ei în vigoare.
Prin neretroactivitatea legii se înţelege că o lege nouă nu poate aduce atingere drepturilor câştigate ca urmare a aplicării altei legi.
Împrejurarea că recurenta nu a pus în aplicare în termen util beneficiul instituit prin art. 222 din Legea nr. 147/2004 nu poate conduce la pierderea drepturilor reclamantei, care decurgeau din lege.
Ca urmare a aplicării acestui principiu, reclamanta-intimată era în drept să beneficieze de scutirea prevăzută de art. 222 din Legea nr. 147/2004, dispoziţiile OUG nr. 29/2005 neavând incidenţă, în speţa prezentă obligaţiile bugetare fiind anterioare adoptării acestei ordonanţe.
Având în vedere considerentele prezentei decizii, Înalta Curte constată că judecătorul fondului a dat o dezlegare legală cauzei, atât asupra excepţiilor, cât şi asupra fondului.
Astfel fiind, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.V.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 2813 din 30 iunie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 21 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2697/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2693/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
