ICCJ. Decizia nr. 2806/2010. Contencios. Litigiu privind regimul străinilor. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2806/2010
Dosar nr. 1079/39/2009
Şedinţa publică din 27 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, reclamanta O.D. în contradictoriu cu O.R.I. – D.M. – S.I. Suceava, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie anulată Decizia nr. 3327346 din 17 septembrie 2009 prin care s-a dispus returnarea sa de pe teritoriul României.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că, Decizia nr. 3327346 din 17 septembrie 2009, prin care s-a dispus returnarea sa din România este nelegală, deoarece în cazul său sunt aplicabile dispoziţiile art. 102 şi 103 din OUG nr. 194/2002 potrivit cărora i se poate permite în continuare să rămână pe teritoriul României, ca persoană tolerată.
Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea acţiunii arătând că reclamanta a încălcat dispoziţiile art. 4 alin. (4) şi art. 11 alin. (1) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, în sensul că şederea acesteia a devenit ilegală, deoarece a depăşit termenul de 90 zile acordat în baza vizei de scurtă şedere.
Prin sentinţa civilă nr. 242 din 12 noiembrie 2009, Curtea de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca nefondată, acţiunea formulată de reclamantă.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut că reclamanta nu a respectat dispoziţiile legale şi a depăşit termenul legal de şedere în România, iar pârâta în mod legal şi temeinic, în temeiul art. 82 alin. (1) şi art. 106 alin. (1) lit. i) din OUG nr. 194/2002, a luat măsura de returnare de pe teritoriul României.
S-a mai constatat că reclamanta nu se află în situaţiile prevăzute de art. 102 şi 103 din OUG nr. 194/2002 privind acordarea tolerării pe teritoriul României, deoarece aceasta nu se află în acele împrejurări independente de voinţa sa care sunt imprevizibile şi nu pot fi înlăturate.
Împotriva hotărârii instanţei de fond, reclamanta O.D. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Înainte de a analiza motivele de recurs invocate în cauză, Înalta Curte, examinând cu prioritate, în conformitate cu dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., excepţia inadmisibilităţii recursului invocată, din oficiu, constată că recursul este inadmisibil.
Pentru a ajunge la această soluţie, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Prin acţiunea formulată recurenta-reclamantă a contestat Decizia de returnare de pe teritoriul României nr. 3327346 din 17 septembrie 2009.
Potrivit dispoziţiilor art. 84 alin. (1) din OUG nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data emiterii deciziei de returnare şi la data introducerii cererii de chemare în judecată: „Decizia de returnare poate fi contestată în termen de 10 zile de la data comunicării la Curtea de Apel Bucureşti, în cazul în care aceasta a fost emisă de O.R.I., sau la curtea de apel în a cărei rază de competenţă se află formaţiunea teritorială care a emis Decizia de returnare. Instanţa soluţionează cererea în termen de 30 de zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanţei este irevocabilă."
Conform dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului numai „hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum şi, în condiţiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicţională".
Potrivit dispoziţiilor citate din OUG nr. 194/2002, sentinţa pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, în soluţionarea contestaţiei formulate de reclamantă, împotriva deciziei de returnare de pe teritoriul României este o hotărâre judecătorească irevocabilă care nu este supusă recursului.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi faţă de dispoziţiile art. 137 C. proc. civ., cu referire la dispoziţiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. şi ale art. 82 alin. (1) teza finală din OUG nr. 194/2002, recursul va fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de O.D. împotriva sentinţei civile nr. 242 din 12 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2790/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 2829/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
