ICCJ. Decizia nr. 2787/2010. Contencios. Conflict de competenţă. Fond
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2787/2010
Dosar nr. 866/45/2009
Şedinţa de la 26 mai 2010
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea, înregistrată la 3 august 2009, la Tribunalul Iaşi, reclamantul C.C. a solicitat anularea deciziei nr. 53/2009 prin care Comisia superioară de disciplină din cadrul C.M.R. i-a respins contestaţia formulată împotriva deciziei nr. 1 din 8 ianuarie 2009 pronunţată de Comisia locală de disciplină a Colegiului Medicilor Iaşi.
Prin sentinţa nr. 672/ CA din 6 noiembrie 2009, Tribunalul Iaşi, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal.
Pentru a pronunţa această soluţie, tribunalul a reţinut că acţiunea reclamantului este de competenţa curţii de apel, în raport de calitatea pârâtului de instituţie publică centrală şi de prevederile art. 3 pct. 1 C. proc. civ., coroborate cu dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554 /2004.
Curtea de Apel Iaşi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa nr. 9/ CA din 18 ianuarie 2010 prin care a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Iaşi şi pentru rezolvarea conflictului negativ de competenţă astfel ivit, a dispus înaintarea dosarului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Hotărârea curţii de apel s-a întemeiat pe dispoziţiile art. 451 din Legea nr. 95/2006, care prevăd o procedură specială de contestare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi desfăşoară activitateamedicul cercetat de comisia de disciplină.
Legal investită în temeiul dispoziţiilor art. 22 alin. (3) C. proc. civ., pentru soluţionarea conflictului negativ de competenţă, Înalta Curte va stabili că Tribunalul Iaşi este competent să se pronunţe în primă instanţă pentru următoarele considerente:
Conform dispoziţiilor art. 451 din Legea nr. 95/2006, împotriva deciziei de sancţionare a Comisiei Superioare de disciplină, în termen de 15 zile de la comunicare, medicul sancţionat poate formula o acţiune în anulare la secţia de contencios administrativ a tribunalului în a cărui rază îşi desfăşoară activitatea.
Din interpretarea sistematică a Legii nr. 95/2006 rezultă că textul de lege susmenţionat prevede o procedură specială pentru răspunderea disciplinară a medicului, fără a reglementa expres toate ipotezele juridice pentru stabilirea acestei forme de răspundere.
Identitatea de raţiune a legii impune însă identitatea de tratament procedural faţă de titularii acţiunii în justiţie, astfel că nu se justifică în mod obiectiv o diferenţiere a acestora sub aspectul instanţei competente să se pronunţe asupra acţiunii în anulare formulată împotriva deciziei pronunţate de Comisia superioară de disciplină din cadrul C.M.R.
În consecinţă, Înalta Curte va stabili că în primă instanţă este competent să se pronunţe asupra prezentei cauze Tribunalul Iaşi, ca instanţă de contencios administrativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe C.C. şi C.M.R. în favoarea Tribunalului Iaşi.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 26 mai 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2786/2010. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 2790/2010. Contencios. Alte cereri. Recurs → |
---|