ICCJ. Decizia nr. 2781/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 2781/2010
Dosar nr. 263/1/2010
Şedinţa publică din 26 mai 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată, la data de 23 octombrie 2008, reclamanta M.L. a chemat în judecată Ministerul Justiţiei, Comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, solicitând anularea deciziilor nr. 596 şi respectiv nr. 6215 din 10 aprilie 2006, prin care pârâta a constatat că nu sunt întrunite prevederile art. 3 din OUG nr. 214/1999 şi în consecinţă a respins cererile formulate de reclamantă pentru sine şi pentru tatăl său decedat.
Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a pronunţat sentinţa nr. 213 din 2 decembrie 2009 prin care a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă că nu s-a făcut dovada calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă nici pentru reclamantă, nici pentru tatăl acesteia, plecarea familiei din localitatea natală neputând fi asimilată noţiunii de „strămutare în altă localitate", prevăzută de art. 3 din ordonanţă.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta M.L., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a arătat că instanţa a reţinut o situaţie de fapt inexactă, ignorând declaraţiile martorilor, autentificate, precum şi deciziile emise de comisiile pentru aplicarea Decretului – Lege nr. 118/1990 şi respectiv a Legii nr. 189/2000, prin care i s-a stabilit calitatea de beneficiar al celor două acte normative.
Totodată, a învederat reclamanta, din actele depuse rezultă că tatăl său, C.I., a fost evacuat din Cadrilater în judeţul Constanţa şi apoi în Piteşti, unde i s-a stabilit domiciliu obligatoriu.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, OUG nr. 214/1999 acordă calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse măsuri administrative abuzive, printre care şi strămutarea într-o altă localitate, din motive politice.
Din actele dosarului rezultă că familia reclamantei a fost strămutată din motive etnice din Cadrilater – Bulgaria în judeţul Constanţa, prin sentinţa nr. 66/2008 a Curţii de Apel Piteşti acordându-i-se reclamantei drepturile prevăzute de Legea nr. 189/2000 pentru perioada 9 aprilie 1943 - 6 martie 1945.
De asemenea, prin Decizia nr. 66/2007 a D.M.P.S. Argeş s-a constatat că în perioada 10 ianuarie 1949 - 31 decembrie 1950, reclamanta a fost strămutată împreună cu familia din judeţul Constanţa în Piteşti, stabilindu-se că se încadrează în prevederile art. 1 alin. (1) din Decretul - Lege nr. 118/1990, potrivit cărora timpul cât o persoană a fost strămutată într-o altă localitate, din motive politice, constituie vechime în muncă.
În cuprinsul acestei decizii se menţionează că la stabilirea calităţii de beneficiar al Decretului - Lege nr. 118/1990 au fost avute în vedere actele de stare civilă şi declaraţiile martorilor, actul normativ prevăzând în art. 10 că dovedirea situaţiilor se poate face prin orice mijloc de probă.
Spre deosebire de dispoziţiile Decretului – Lege nr. 118/1990, la emiterea OUG nr. 214/1999 legiuitorul a avut în vedere dovedirea situaţiilor prevăzute la art. 1 şi 3 doar cu acte, Comisia fiind obligată să solicite documente, date sau informaţii de la instituţiile publice care le deţin, respectiv A.N.S.R.I., Ministerul Muncii, etc.
În cauză, pentru verificarea susţinerilor reclamantei, s-au solicitat astfel de documente, din informaţiile comunicate nerezultând faptul că mutarea familiei reclamantei din judeţul Constanţa ar fi fost urmareavreunui act administrativ abuziv.
Întrucât nu se poate susţine că beneficiarii Decretului-Lege nr. 118/1990 dobândesc obligatoriu şi calitatea de luptători în rezistenţa anticomunistă, Curtea va constata temeinicia soluţiei pronunţate, urmând a respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de M.L. împotriva sentinţei civile nr. 213 / F-CONT din 2 decembrie 2009 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 mai 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2768/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 2786/2010. Contencios. Conflict de... → |
|---|
