ICCJ. Decizia nr. 284/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 284/2010
Dosar nr. 3935/2/2008
Ședința publică din 22 ianuarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1.Obiectul acţiunii şi procedura derulată în faţa primei instanţe
p rin acţiunea înregistrată la Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul V.I. a chemat în judecată pe pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, solicitând anularea Deciziei de sancţionare nr. 459 din 2 iunie 2008 emisă de aceasta.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că decizia atacată este nelegală şi netemeinică deoarece obligaţia prevăzută de dispoziţiile art. 35 alin. (5) lit. i) din Legea nr. 32/2000 aparţine brokerului de asigurare şi/sau reasigurare, respectiv SC B.A. SRL, aceasta fiind persoana ce trebuia amendată.
De asemenea, a mai arătat că reclamantul nu a primit nici o notificare de la pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, fiind deci privat de dreptul de a-şi expune un punct de vedere cu privire la fapta ce i se impută, ceea ce atrage nulitatea deciziei de sancţionare, în condiţiile art. 16 alin. (7) din O.G. nr. 2/2001 şi ale art. 381 alin. (6) şi (7) din OG nr. 32/2000, pârâta având obligaţia de a-l notifica prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire asupra încălcării de către societate a obligaţiilor pretins nerespectate.
Reclamanta a mai susţinut că SC B.A. SRL a depus la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în format electronic, Registrul personalului propriu al brokerilor de asigurare şi/sau de reasigurare completat, Jurnalul asistenţilor de brokeraj Secţiunea A-persoane fizice necompletat şi Jurnalul asistenţilor de brokeraj - persoane juridice, necompletat.
În speţă, SC B.A. SRL nu are asistenţi nici persoane fizice şi nici persoane juridice pentru a fi trecute în registre, dar aceste documente au fost întocmite în format electronic, pârâta amendând reclamantul cu echivalentul a trei salarii nete pentru că societatea nu a completat jurnalele deşi nu avea ce completa.
Î n drept, cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 40 şi 381 din Legea nr. 32/2000 şi art. 16 din O.G. nr. 2/2001.
Prin întâmpinare, pârâta a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată şi menţinerea deciziei de sancţionare atacate ca fiind legală şi temeinică, anexând, în fotocopie, actele care au stat la baza deciziei contestate.
2. Hotărârea Curţii de apel,
Prin sentinţa civilă nr. 398 din 3 februarie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis plângerea reclamantului, a anulat Decizia nr. 459 din 2 iunie 2008 emisă de pârâtă şi a exonerat reclamantul de plata amenzii.
Pentru a hotărî astfel, prima instanţă a reţinut, în esenţă următoarele:
În fapt, prin Decizia nr. 459 din 2 iunie 2008 emisă de preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, administratorul SC B.A. SRL, V.I., a fost sancţionat, în calitate de persoană semnificativă a acestei societăţi cu amendă contravenţională reprezentând 3 salarii nete din luna precedentă celei în care a fost constatată contravenţia.
S-a reţinut, în considerentele deciziei, că reclamantul a încălcat prevederile art. 35 alin. (5) lit. i) din Legea nr. 32/2000 coroborate cu art. 1 alin. (4) şi alin. (5) şi art. 20 din Ordinul nr. 10/2007, întrucât nu a deschis registrul personalului propriu al brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare şi jurnalul asistenţilor în brokeraj până la data de 31 decembrie 2007 şi nu a răspuns notificării trimise în luna ianuarie 2008 de către Direcţia Generală Reglementări şi Autorizări Generale.
Prima instanţă a respins susţinerea potrivit căreia trebuia amendată SC B.A. SRL iar nu reclamantul, reţinând că în conformitate cu art. 39 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 32/2000 în mod corect i s-a aplicat reclamantului sancţiunea amenzii contravenţionale, acesta având calitate de persoană semnificativă dispoziţiile art. 381 alin. (8) din O.G. nr. 32/2000.
A constatat că SC B.A. SRL a răspuns Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, în format electronic, transmiţând registrul personalului propriu al brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare completat şi jurnalele asistenţilor de brokeraj persoane fizice, respectiv persoane juridice, necompletate, întrucât societatea nu are asistenţi, nici persoane fizice şi nici juridice spre a fi trecuţi în registre.
Raportarea electronică s-a făcut la altă adresa de e-mail, reclamantul nefiind informat automat de către sistemul electronic asupra erorii adresei la care s-a expediat corespondenţa, la adresa de e-mail a reclamantului existând dovada expedierii raportării la data de 27 decembrie 2007.
Instanţa a apreciat că faţă de această situaţie nu există intenţia reclamantului ca element subiectiv al faptei cu caracter contravenţional şi că pârâta a efectuat o greşită individualizare a sancţiunii în raport cu circumstanţele reale şi personale ale săvârşirii faptei.
3. Recursul pârâtei
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâta Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, criticând-o pentru nelegalitate în temeiul art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurenta - pârâtă a invocat, pe de o parte, încălcarea şi interpretarea greşită a prevederilor Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supraveghere a asigurărilor şi, pe de altă parte, încălcarea şi interpretarea greşită a O.G.nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor.
În dezvoltarea primului motiv, recurenta - pârâtă a arătat că instanţa de fond a manifestat o atitudine părtinitoare şi a adoptat punctul de vedere al intimatului - reclamant în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiilor prevăzute de art. 381 alin. (6) şi (8) şi art. 35 alin. (5) lit. f) din Legea nr. 32/2000 şi de Ordinul nr. 10/2007, modificat şi completat prin Ordinul nr. 12/2007 al Preşedintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, de punere în aplicare a Normei privind registrul intermediarilor în asigurări şi/sau reasigurări.
În acest sens, a mai arătat că deşi a fost notificat, intimatul - reclamant nu a transmis până la data de 31 decembrie 2007 datele pentru „Jurnalul asistenţilor în brokeraj” şi Registrul pentru personalul propriu la una dintre adresele de poştă electronică menţionate pe site-ul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor.
Cu referire la încălcarea şi interpretarea greşită a prevederilor O.G.nr. 2/2001, legea generală în materia contravenţiilor, recurenta - pârâtă a arătat că acestea se aplică numai în măsura în care legea specială - în speţă Legea nr. 32/2000 nu conţine norme speciale, derogatorii.
3. Apărările intimatului - reclamant
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant a răspuns tuturor criticilor formulate în recurs, arătând, în esenţă, că instanţa de fond a aplicat corect prevederile Legii nr. 32/2000 şi ale O.G. nr. 2/2001 în raport cu datele factuale ce rezultă din probele cauzei.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimatul - reclamant a supus controlului instanţei de contencios administrativ, în temeiul art. 40 din Legea nr. 32/2000, Decizia nr. 459 din 2 iunie 2008, prin care Comisia de Supraveghere a Asigurărilor l-a sancţionat cu amendă contravenţională conform prevederilor art. 39 alin. (3) lit. c) din aceeaşi lege.
Fapta reţinută în sarcina intimatului - reclamant, în calitatea lui de persoană semnificativă a SC B.A. SRL, este una omisivă, constând în nedeschiderea, până la data de 31 decembrie 2007, a Registrului personalului propriu al brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare şi a Jurnalului asistenţilor de brokeraj şi netransmiterea lor la autoritatea emitentă în format electronic, ceea ce constituie o încălcare a prevederilor art. 35 alin. (5) lit. i) din Legea nr. 32/2000, coroborate cu cele ale art. 1 alin. (4) şi (5) şi art. 20 din Ordinul nr. 10/2007 pentru punerea în aplicare a Normelor privind Registrul intermediarilor în asigurări şi/sau în reasigurări, cu completările şi modificările ulterioare.
Fapta constituie contravenţie potrivit art. 39 alin. (2) lit. a), m)2 şi o) din lege.
Ţinând seama de obiectul învestirii instanţei de fond, sentinţa recurată reflectă interpretarea corectă atât a prevederilor O.G. nr. 2/2001, actul normativ care constituie dreptul comun în materie contravenţională, trasând coordonatele generale ale angajării răspunderii administrativ-contravenţionale, cât şi a prevederilor Legii nr. 32/2000, actul normativ special ce reglementează contravenţia supusă analizei.
Astfel, art. 1 din O.G. nr. 2/2001 defineşte contravenţia ca fiind „fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată prin lege, ordonanţă, prin H.G. sau, după caz, prin hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului, municipiului sau al sectoarelor municipiului Bucureşti, a Consiliului judeţean ori a Consiliului General al Municipiului Bucureşti”.
În ceea ce priveşte latura obiectivă a contravenţiei, instanţa de fond a reţinut judicios, printr-o analiză corectă a probei cu înscrisuri administrate în cauză, că registrul personalului propriu al brokerilor de asigurare şi/sau reasigurare a fost completat, iar în Jurnalul asistenţilor de brokeraj SC B.A. SRL nu a efectuat menţiuni întrucât nu avea astfel de asistenţi. Obligaţia de completare a registrelor şi jurnalelor prevăzută în normele juridice pe care autoritatea emitentă şi-a întemeiat decizia nu poate fi interpretată în mod abstract, ruptă de contextul faptic real, motiv pentru care Înalta Curte reţine că apărările intimatului-reclamant sunt fundamentate.
Curtea de apel a ajuns la o concluzie corectă şi în ceea ce priveşte latura subiectivă a contravenţiei, constatând inexistenţa vinovăţiei în condiţiile în care brokerul de asigurări a expediat electronic raportările solicitate, dar o eroare în consemnarea adresei de e-mail a împiedicat recepţionarea lor de către autoritatea recurentă.
2. Temeiul legal al soluţiei pronunţate în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neexistând motive de modificare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Comisia de Supraveghere a Asiguărilor împotriva sentinţei civile nr. 398 din 3 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 22 ianuarie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 283/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 285/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
