ICCJ. Decizia nr. 3017/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3017/2010
Dosar nr. 4680/40/200.
Şedinţa publică din 8 iunie 2010
Asupra conflictului negativ de competenţă de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată la Tribunalul Botoşani, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, sub dosar nr. 4680/40/2009, reclamanta A.E.D. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, suspendarea executării Deciziei nr. 1298 din 31 august 2009 emisă de Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, comunicată prin Ordinul nr. 5068 din 2 septembrie 2009 al Ministerului Cercetării şi Inovării Bucureşti.
Prin sentinţa nr. 1244 din 2 decembrie 2009, Tribunalul Botoşani a admis excepţia de necompetenţă materială a instanţei, invocată din oficiu şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Suceava, secţia comercială,contencios administrativ şi fiscal.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curţii de Apel Suceava sub dosar nr. 4680/40/2009.
La termenul de judecată din 25 ianuarie 2010 reclamanta a invocat excepţia necompetenţei materiale a Curţii de Apel Suceava, solicitând declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Botoşani.
Prin sentinţa nr. 18 din 25 ianuarie 2010, Curtea de Apel Suceava, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, a declinat competenţa materială de soluţionare a cauzei în favoarea Tribunalului Botoşani. Totodată, a constatat ivit conflictul negativ de competenţă şi, în consecinţă, trimite cauza Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru emiterea unui regulator de competenţă.
A reţinut Curtea de Apel Suceava că obiectul litigiului îl constituie suspendarea executării deciziei nr. 1298 din 31 august 2009 emisă de Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, prin care reclamanta a fost sancţionată cu destituirea din funcţia de conducere, respectiv cea de director al Colegiului Naţional Grigore Ghica Dorohoi.
A constatat curtea de apel, că în speţă sunt incidente dispoziţiile art. 10 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, competenţa materială stabilindu-se în raport de rangul local sau central al autorităţii emitente a actului atacat, în speţă Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani, care este autoritate publică constituită la nivel local.
A concluzionat în sensul că în cauză, competenţa aparţine Tribunalului Botoşani, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, constatând că în cauză sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 20 pct. 2, art. 21 şi art. 22 alin. (3) C. proc. civ., urmează să stabilească instanţa competentă a soluţiona pricina în raport cu obiectul acesteia şi cu dispoziţiile legale incidente ei.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că reclamanta a solicitat, prin acţiunea introductivă, suspendarea executării Deciziei nr. 1298/2009 emisă de Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani prin care a fost sancţionată cu destituirea din funcţia de conducere de director al Colegiului Naţional Grigore Ghica Dorohoi.
În vederea stabilirii competenţei materiale în soluţionarea cauzei, Înalta Curte constată că se impune analizarea raportului obligaţional dedus judecăţii, în funcţie şi de cadrul procesual stabilit de reclamantă potrivit principiului disponibilităţii părţii în procesul civil.
Articolul 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007 reglementează competenţa materială a instanţei de contencios administrativ, unul dintre criterii fiind acela raportat la poziţia organului emitent al actului administrativ vătămător în structura aparatului administraţiei publice.
In cauză, situaţia de fapt, necontestată de nici una dintre părţi indică faptul că autoritatea competentă legal să emită actul de sancţionare este Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani, iar Decizia emisă de autoritatea pârâtă privind destituirea din funcţie a doamnei A.E.D. a cărei suspendare se solicită, este, fără îndoială un act administrativ, producător de efecte juridice.
Situaţia că ulterior emiterii acestei decizii, s-a emis şi Ordinul Ministerului de nr. 5068 din 2 septembrie 2009 de comunicare a deciziei de destituire din funcţia de director, nu are relevanţă în speţă atâta vreme cât reclamanta nu a înţeles să solicite suspendarea executării acestui act.
Pe de altă parte, Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani este organ administrativ descentralizat constituit la nivel local, cu capacitate juridică administrativă proprie, având deci competenţa legală de a dispune cu privire la raporturile de serviciu care iau naştere, se modifică sau se sting în unităţile şcolare de pe raza judeţului respectiv.
Nu în ultimul rând, trebuie aplicat principiul disponibilităţii părţii, care presupune că reclamanta are dreptul să stabilească obiectul acţiunii şi cadrul procesual, pe care instanţa nu le poate modifica decât cu acordul părţilor sau în cazul în care o lege specială i-ar acorda acest drept, ceea ce în speţa de faţă nu se impune.
Faţă de cele expuse, Înalta Curte concluzionează că, în prezenta cauză, potrivit dispoziţiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 raportate la cele ale art. 2 pct. 1 lit. c) competenţa materială de soluţionare în primă instanţă a acesteia revine, Tribunalului Botoşani, secţia contencios administrativ, soluţionând conflictul negativ de competenţă în acest sens.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Stabileşte competenţa de soluţionare a cauzei privind pe reclamanta A.E.D. şi pârâţii Inspectoratul Şcolar al Judeţului Botoşani şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în favoarea Tribunalului Botoşani, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 8 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2867/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3019/2010. Contencios → |
|---|
