ICCJ. Decizia nr. 3044/2010. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3044/2010
Dosar nr. 1583/1/2010
Şedinţa publică din 9 iunie 2010
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Cererea de chemare în judecată
La data de 23 februarie 2010, a fost înregistrată pe rolul acestei instanţe, sub nr. 1583/1/2010, acţiunea prin care recurentul G.C.A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea parţială a Hotărârii nr. 68 din 28 ianuarie 2010, emisă de Plenul CSM şi pe cale de consecinţă obligarea intimatei să procedeze la emiterea unei hotărâri prin care să dispună promovarea sa în funcţia de judecător la Curtea de Apel Craiova.
In fapt, recurentul arată că este judecător la Tribunalul Dolj şi a susţinut examenul de promovare în funcţie de execuţie, pe loc, organizat de intimat la data de 31 mai 2009, pentru ocuparea unuia din cele patru posturi disponibile la nivelul Curţii de Apel Craiova, în urma căruia a obţinut media 9,35 cu care s-a clasat pe locul 6 ceea ce a avut drept consecinţă nepromovarea sa.
Susţine recurentul că întrucât a obţinut media 9,35, ( nota 10 şi respectiv 8,70 la cele două probe de concurs), fiind întrunite condiţiile impuse de art.27 din Regulament şi la data formulării cererii la valorificare, în interiorul termenului de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale, la nivelul Curţii de Apel Craiova erau vacante trei posturi de judecător, îndeplineşte toate condiţiile prevăzute expres şi previzibil pentru valorificarea rezultatului obţinut la concurs.
Mai arată recurentul că ,îndeplinind condiţiile impuse de Regulament, a formulat cerere de valorificare la rezultatului obţinut la concursul de promovare organizat la data de 31 mai 2009 şi promovarea efectivă la Curtea de Apel Craiova, cerere respinsă ca inadmisibilă prin Hotărârea nr. 68 din 28 ianuarie 2010 emisă de Plenul CSM.
În opinia recurentului Plenul CSM, adăugând la lege, a interpretat şi aplicat dispoziţiile art. 30 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în sensul că pentru candidaţii care au participat la concurs cu opţiunea promovării pe loc nu există posibilitatea de a-şi valorifica rezultatul obţinut prin promovarea la instanţa pentru care a optat la înscriere, o astfel de posibilitate fiind recunoscută numai pentru cei care au participat la concurs cu opţiunea promovării efective, în condiţiile în care textul nu face nici un fel de distincţie intre valorificarea rezultatelor concursului pentru candidaţii care au optat pentru promovarea pe loc ţi cei care au optat pentru promovarea efectivă.
Mai mult chiar prin Hotărârea nr. 104 din 08 februarie 2006, Plenul CSM a interpretat art. 30 din Regulament în sensul posibilităţii de valorificare a rezultatului concursului atât pentru candidaţii care au optat pentru promovarea efectivă, cât şi pentru cei care au optat pentru promovarea pe loc.
Consideră recurentul că această interpretare şi aplicare de către intimat a dispoziţiilor art. 30 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor este nelegală, fiind contrară principiului legalităţii, a celui conţinut de art. 2 din sus menţionatul regulament şi de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, privind promovarea candidaţilor care înregistrează performanţe profesionale, a celui conţinut de art. 16 din Constituţie privind tratamentul juridic egal în situaţii similare, precum şi a art. 41 din Constituţia României privind dreptul la muncă ce implică şi dreptul la promovare.
Consideră recurentul că dispoziţiile art. 2 din Regulament au fost încălcate prin întreaga procedură de organizare şi desfăşurare a examenului organizat la data de 31 mai 2009, în condiţiile în care procedura nu a permis ca un candidat să concureze pentru toate locurile scoase la concurs, la nivel naţional, pentru promovarea pe loc, fiind obligat să candideze numai pentru locurile atribuite curţii de apel aferente instanţei la care funcţionează, precum şi faptul că un candidat nu a putut să se înscrie pentru locurile atribuite altei curţi de apel, a avut drept consecinţă inechitabilă şi inacceptabilă ca recurentul, cu nota 9,35 şi poziţia 21 din cele 40 de locuri, să nu promoveze ca judecător cu grad superior, însă 19 candidaţi, înscrişi şa alte curţi de apel, care au obţinut note inferioare, să promoveze ca judecători cu grad de curte de apel.
In drept recurentul a invocat dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ.
2. Întâmpinarea formulată în cauză
In termen legal intimatul a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a recursului, arătând, în esenţă, că nu există motive de nelegalitate a Hotărârii Plenului CSM nr. 68 din 28 ianuarie 2010, în sensul invocat de recurent.
Astfel, susţine intimata că faţă de împrejurarea că recurentul s-a înscris la examenul de promovare în funcţie de execuţie, organizat la data de 31 mai 2009, cu opţiunea promovare pe loc, nu poate beneficia, în condiţiile art. 30 din Regulament, de valorificarea rezultatului obţinut, în sensul promovării efectivă intr-o funcţie de execuţie la Curtea de Apel Craiova, în condiţiile în care textul făcând referire la"posturile care se vacantează la instanţele sau parchetele pentru care au optat la înscriere", are în vedere numai situaţia valorificării rezultatelor concursului pentru promovarea efectivă, fiind astfel, exclusă posibilitatea valorificării rezultatelor concursului pentru candidaţii care au participat la concurs pentru promovarea pe loc.
Pe de altă parte, mai susţine intimata, conform dispoziţiilor art. 6 alin. (3) şi (4) din Regulament, prin cererea de înscriere la concurs fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la felul promovării(efectivă sau pe loc), opţiune care nu poate fi modificată ulterior în scopul valorificării.
Consideră intimata că reprezintă atributul exclusiv al CSM în a lua măsurile care se impun pentru ocuparea posturilor vacante, raportat la raţiunile şi necesităţile sistemului judiciar, stabilitatea în sistem, precum şi parcurgerea etapelor de formare, perfecţionare şi promovare a judecătorilor şi procurorilor.
In opinia intimatei invocarea, de către recurentă, a încălcării art. 41 din Constituţia României privind dreptul la muncă, care include şi dreptul la promovare, şi a dispoziţiilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea de tratament juridic în situaţii identice nu pot fi circumscrise motivelor de recurs prevăzute de art. 304 şi art. 304 indice 1 C. proc. civ.
3. Hotărârea atacată cu recurs
Prin Hotărârea nr. 68 din 28 ianuarie 2010 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de domnul G.C.A., judecător la Tribunalul Dolj, prin care a solicitat promovarea efectivă la Curtea de Apel Craiova prin valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare în funcţie de execuţie pe loc, organizat la data de 31 mai 2010, pentru următoarele considerente:
Domnul judecător G.C.A. a participat la concursul de promovare în funcţie de execuţie din data de 31 mai 2009, candidând pentru promovarea pe loc la Curtea de Apel Craiova şi a obţinut media 9,35, clasându-se pe poziţia a 6-a, îndeplinind condiţiile prevăzute de art. 27 din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului CSM nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare.
Având în vedere faptul că pentru promovarea pe loc la Curtea de Apel Craiova au fost scoase la concurs 4 posturi, domnul judecător G.C.A. a fost declarat respins, ca urmare a neîncadrării în limita posturilor alocate concursului.
In conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Regulamentul anterior menţionat Judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.„
Plenul a apreciat că sintagma „posturile ce se vacantează la instanţele sau parchetele pentru care au optat la înscriere" trebuie să se interpreteze în sensul că se are în vedere numai situaţia valorificării rezultatelor concursului pentru promovarea efectivă, fiind exclusă posibilitatea valorificării rezultatelor concursului pentru candidaţii care au participat la concurs pentru promovarea pe loc.
Se mai reţine că potrivit art. 6 alin. (3) şi (4) din Regulament, prin cererea de înscriere la concurs fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la felul promovării-efectivă sau pe loc, opţiune care nu poate fi modificată ulterior, în scopul valorificării.
Pentru aceste motive şi faţă de împrejurarea că efectul imediat şi direct al promovării pe loc, de obţinere a gradului profesional superior, este diferit de cel al promovării efective prin valorificare, care are ca principală finalitate ocuparea posturilor vacante la instanţa superioară, obţinerea gradului profesional corespunzător acestei instanţe fiind doar o consecinţă a acestui fapt, Plenul consideră că tratamentul juridic nu poate fi catalogat ca diferit, întrucât situaţiile premisă nu sunt similare.
4. Hotărârea instanţei de recurs
Analizând cauza, prin prisma motivelor de recurs, în raport cu dispoziţiile Regulamentului de concurs, Înalta Curte reţine următoarele:
Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, în art. 6 alin. (3) şi (4) prevede următoarele:
„În termen de 15 zile de la data publicării datelor prevăzute la alin. (1), cei interesaţi pot depune cereri de înscriere la concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, în care se menţionează felul promovării, efectivă sau pe loc, instanţa ori parchetul la care se solicită promovarea, specializarea şi pentru promovarea la Curţile de Apel, secţia pentru care optează".
„fiecare candidat poate formula o singură opţiune cu privire la felul promovării, instanţa şi parchetul la care solicită promovarea, respectiv secţia pentru care optează în cazul promovării la curţile de apel, precum şi specializarea pentru care optează, în vederea stabilirii materiilor de concurs".
Art. 30 alin. (1) din acelaşi Regulament prevede că „ judecătorii şi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele şi parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului".
Potrivit art. 28 alin. (3) din Regulamentul mai sus indicat „ promovarea în funcţiile de execuţie vacante sau pe loc a candidaţilor declaraţi admişi la concurs se face în ordinea mediilor obţinute, în limita numărului de posturi aprobate".
Recurentul G.C.A., judecător la Tribunalul Dolj, a participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie, organizat de intimat la data de 31 mai 2009, formulând opţiunea de promovare pe loc la Curtea de Apel Craiova, aspect necontestat de către recurent.
Recurentul a formulat opţiunea de promovare pe loc cu respectarea dispoziţiilor art. 6 alin. (3) şi 4 din Regulamentul de concurs, în deplină cunoştinţă de cauză, şi fără a contesta la momentul respectiv legalitatea acestor dispoziţii în raport cu reglementările cu forţă juridică superioară, în speţă cele ale Legii 303/2004.
Hotărârea contestată este întemeiată având în vedere că vacantarea unor posturi de execuţie care să permită valorificarea rezultatelor concursurilor în intervalul de 6 luni de la data rezultatelor finale este posibilă numai în cazul opţiunii de promovare efectivă, deoarece în situaţia promovării pe loc, nu se poate vorbi de posibila vacantare în intervalul respectiv a unor posturi, atâta timp cât numărul acestor posturi scoase la concurs de către CSM, se stabileşte anual după o procedură care se finalizează cu înscrierea în bugetele celor doi ordonatori principali de credite, Ministerul de Justiţie şi Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a sumelor necesare finanţării acestora. Prin urmare nu se poate vorbi de o vacantate ulterioară în condiţiile în care promovarea pe loc, spre deosebire de promovarea efectivă, nu presupune existenţa unor posturi vacante ci doar o finanţare corespunzătoare.
Este atributul exclusiv al CSM să decidă anual (în luna septembrie) dacă este nu sau nu necesară această formă de promovare şi in caz afirmativ să stabilească numărul de locuri alocate promovării pe loc, număr ce nu va putea fi depăşit date fiind consecinţele de ordin bugetar mai sus indicate.
Totodată în cauză nu se poate reţine existenţa unei discriminări, în sensul art. 16 din Constituţia României în condiţiile în care diferenţa de tratament, privită prin prisma condiţiilor necesare procedurii de valorificare a rezultatelor obţinute la concursul de promovare în funcţii de execuţie a judecătorilor şi procurorilor, nu priveşte situaţii analoage sau comparabile, întrucât nu vizează persoane aflate în aceiaşi situaţie, atâta timp cât recurentul, care a optat pentru promovarea pe loc ,invocă existenţa discriminării prin raportare la candidaţii care au formulat o altă opţiune, şi anume aceea de promovare efectivă.
In raport cu obiectul cererii de recurs, prin care instanţa a fost investită cu recursul împotriva Hotărârii nr. 68 din 28 ianuarie 2010 a Plenului CSM, în condiţiile art. 29 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, republicată, Înalta Curte constată că exced limitelor cadrului procesual astfel delimitat criticile formulate de recurent cu privire la nelegalitatea dispoziţiilor Regulamentului de concurs, aprobat prin Hotărârea nr. 621/2006 a Plenului CSM, formulată în raport cu reglementările cu forţă juridică superioară; prin urmare aceste critici nu vor fi analizate în acest cadru procesual.
În consecinţă, faţă de cele mai sus expuse, constatând legalitatea şi temeinicia hotărârii recurate şi faţă de dispoziţiile art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de G.C.A. împotriva hotărârii nr. 68 din 28 ianuarie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3042/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3052/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
