ICCJ. Decizia nr. 3232/2010. Contencios. Obligare emitere act administrativ. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3232/2010
Dosar nr. 32247/3/2008
Şedinţa publică din 18 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, la data de 29 august 2008 reclamantul P.C. a solicitat în contradictoriu cu pârâţii Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti obligarea acestora să emită un act administrativ prin care să-l repună în drepturile avute anterior de ofiţer specialist I, gradul inspector principal de poliţie.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că în anul 1992 activa în cadrul C.S.D. Bucureşti unde a fost avansat la gradul de locotenent prin ordin al Ministrului, iar în prezent acest grad echivalează cu gradul de subinginer de poliţie.
Reclamantul a susţinut că în anul 1993 a fost trecut prin Ordinul M.A.I. în cadrul Direcţiei Generale de Politie a Municipiului Bucureşti, Brigada de Poliţie Rutieră Bucureşti - Serviciul accidente cu vătămări de persoane şi cercetări penale în calitate de ofiţer unde a urmat cursurile de perfecţionare cu durata de 6 luni în cadrul şcolii de Ofiţeri de Poliţie de pe lângă Academia de Politie Alexandru Ioan Cuza.
Reclamantul a mai arătat, cu privire la situaţia profesională, faptul că, în anul 2000 a fost avansat la gradul de căpitan, iar în anul 2006 a absolvit cursul de formare a formatorilor I.R.S.A. - Investigare Avansată şi Reconstrucţie a Accidentelor organizate de Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza - Centrul de Studii Postuniversitare Bucureşti din cadrul Şcolii de Ofiţeri de Poliţie; ulterior a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Biottera, iar în prezent urmează cursuri de master în Contencios administrativ european la aceeaşi facultate.
Susţine că este posesorul Brevetului nr. 1115 din 21 noiembrie 2005 prin care i-a fost conferit „Semnul onorific în Serviciul patriei pentru ofiţeri" pentru 15 ani de activitate şi rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională.
Reclamantul a mai învederat instanţei situaţia că înainte cu două zile de examenul de licenţă a decedat tatăl său şi pentru că nu a putut să susţină examenul în anul 2007 l-a amânat pentru anul următor.
Această situaţie i-a afectat încadrarea în grad profesional în sensul că a fost obligat în luna august 2007 să aleagă între varianta de trecere din corpul subofiţerilor şi varianta de trecere în rezervă în calitate de ofiţer.
Întrucât a avut nevoie de venituri pentru a-şi întreţine familia, reclamantul a menţionat că a ales, forţat de împrejurări, varianta de trecere în corpul subofiţerilor, dar critică măsura dispusă de autorităţile pârâte ca fiind dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 24 alin. (3) şi art. 29 pct. 3 din Legea nr. 360/2002.
Pârâtul M.I.R.A. a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti.
Pârâta D.G.P.M.B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Bucureşti, excepţiile lipsei procedurii administrative prealabile şi a tardivităţii introducerii acţiunii iar, în subsidiar, a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată.
La termenul de judecată din 25 noiembrie 2008, reclamantul a depus o cerere precizatoare şi completatoare prin care a invocat excepţia de nelegalitate a Ordinului M.I.R.A. nr. S/II/4136 din 24 august 2007 şi a Dispoziţiei D.G.P.M.B. nr. S/3181 din 18 septembrie 2007, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004 şi în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004 a solicitat anularea adresei nr. 1960359 din 10 septembrie 2008 a D.G.P.M.B., precum şi a Ordinului M.I.R.A. nr. S/11/4136/2007 şi Dispoziţiei D.G.P.M.B. nr. S/3181/2007.
Tribunalul Bucureşti prin sentinţa nr. 3246 din 25 noiembrie 2008 a admis excepţia de necompetenţă materială şi a dispus trimiterea cauzei spre competentă soluţionare Curţii de Apel Bucureşti.
La Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, cauza a fost înregistrată la data de 17 decembrie 2008.
Pârâtul M.I.R.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepţiei de nelegalitate ca inadmisibilă, a invocat excepţia lipsei procedurii administrative prealabile şi în subsidiar pe fond a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată (f. 6).
La termenul de judecată din 11 noiembrie 2009 reclamantul a precizat că renunţă la capătul de cerere privind anularea adresei nr. 1960359 din 10 septembrie 2008 emisă de D.G.P.M.B. şi a susţinut că înţelege să se judece în contradictoriu cu pârâţii, acţiunea sa având ca obiect celelalte capete de cerere.
Prin sentinţa nr. 3994 din 18 noiembrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti a admis excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocată de M.I.R.A. şi pe cale de consecinţă a respins excepţia de nelegalitate ca inadmisibilă; a respins excepţiile lipsei procedurii administrative prealabile şi excepţia tardivităţii acţiunii invocate de pârâţi, ca neîntemeiate; a admis în parte acţiunea, astfel cum a fost precizată de reclamantul P.C., a anulat Ordinul M.I.R.A. nr. 11/4136/2007 şi Dispoziţia D.G.P.M.B. nr. 823 din 05 august 2009; a dispus reîncadrarea reclamantului în funcţia şi gradul profesional avute anterior aplicării actelor anulate şi a obligat pârâţii să plătească reclamantului diferenţa de drepturi salariale cuvenite de la data aplicării ordinului şi până la data reîncadrării în funcţie, actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii.
Cu privire la excepţia inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate invocată de pârâtul Ministerul Administraţiei şi Internelor, Curtea a apreciat ca fiind întemeiată, reţinând următoarele.
Prin cererea precizatoare reclamantul a atacat atât pe calea unei acţiuni în anulare întemeiată pe dispoziţiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, cât şi pe cale de excepţie, în temeiul art. 4 din Legea nr. 554/2004, aceleaşi acte administrative şi anume: Ordinul M.I.R.A. nr. S/11/4136 din 24 august 2007 şi Dispoziţia D.G.P.M.B. nr. S/3181 din 18 septembrie 2007.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004 legalitatea unui act administrativ se poate cerceta oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, în cazul în care instanţa constată că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului.
În speţă, însă, este vorba despre alegerea de către reclamant a două căi diferite pentru verificarea legalităţii actelor administrative, în condiţiile în care finalitatea celor două căi este diferită.
Cu privire la celelalte excepţii invocate, şi anume excepţia lipsei procedurii administrative prealabile invocată de ambii pârâţi şi a tardivităţii acţiunii formulată de D.G.P.M.B., Curtea a constatat că sunt neîntemeiate.
Procedura administrativă prealabilă reglementată de art. 7 din Legea nr. 554/2004 se referă la solicitarea adresată autorităţii emitente a actului contestat de către reclamant , înainte de sesizarea instanţei, într-un termen de 30 de zile de la data comunicării actului.
În speţă, atât Ordinul M.I.R.A. nr. S/l 1/4136 din 24 august 2007 cât şi Dispoziţia nr. S/3181 din 18 septembrie 2007 au fost comunicate reclamantului după declasificarea acestora la solicitarea instanţei.
Acesta este şi motivul pentru care în cererea introductivă de instanţă reclamantul nu s-a referit la cele două acte ci a cerut repunerea în situaţia anterioară şi obligarea pârâţilor să emită un act în acest sens.
Prin adresa nr. A/1 din 26 august 2008 reclamantul s-a adresat autorităţii publice pârâte M.I.R.A. Prin această cerere reclamantul a solicitat să fie emis un ordin prin care să se dispună trecerea în postul de ofiţer pe care l-a deţinut.
Astfel, reţine Curtea, aceasta poate fi apreciată ca o procedură administrativă prealabilă în condiţiile în care la termenul din 25 noiembrie 2008 reclamantul a precizat acţiunea în sensul că a aflat de existenta celor două acte clasificate.
Cu privire la excepţia tardivităţii acţiunii se constată că art. 11 alin. (2) prevede că acţiunile în justiţie se introduc în cel mult un an de la data la care reclamantul a luat la cunoştinţă de existenta actului, iar prezenta acţiune a fost introdusă chiar înainte de a se lua la cunoştinţă de existenta actelor contestate.
Reţine Curtea, că termenul de prescripţie de 6 luni nu se poate aplica în speţă întrucât se referă la acte comunicate, nu la acte clasificate împotriva cărora reclamantul nu a putut face reclamaţie administrativă în sensul strict reglementat de art. 11 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Aplicarea art. 73 alin. (8) nu poate face însă abstracţie de cerinţa proporţionalităţii măsurii dispuse în fiecare caz individual cu interesul public ocrotit, astfel încât, acordându-se prioritatea cuvenită interesului public, să nu fie vătămate nejustificat drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale destinatarului actului administrativ emis în executarea legii.
Cu referire la circumstanţele cauzei, Curtea a constatat că reclamantul a făcut dovada că a urmat cursurile unei facultăţi de drept şi că în sesiunea iulie 2008 a promovat examenul de licenţă, astfel că, deşi nu şi-a finalizat studiile superioare în cei 5 ani de la intrarea în vigoare a Legii nr. 360/2002, şi-a orientat conduita în sensul de a se conforma noilor cerinţe de studii, scopul urmărit de legiuitor fiind atins.
Aceste împrejurări îndreptăţesc instanţa să constate că măsura de trecere în corpul agenţilor de poliţie, dispusă prin actul administrativ emis chiar la data împlinirii termenului de 5 ani prevăzut de art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 contravine principiului proporţionalităţii, având caracter excesiv în sensul art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Direcţia Generală de Politie a Municipiului Bucureşti.
Recursul declarat de Ministerul Administraţiei şi Internelor
Un prim motiv de recurs se referă la faptul că instanţa de fond, în mod greşit a respins excepţia inadmisibilităţii acţiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile de către reclamant.
Sub acest aspect, recurentul precizează că instanţa de fond raportându-se la Adresa nr. A/I din 26 august 2008, prin care intimatul-reclamant a solicitat „să-i fie emis un ordin prin care să se dispună trecerea în postul de ofiţer pe care 1-a deţinut", a constatat în mod eronat că „aceasta poate fi apreciată ca o procedură administrativă prealabilă".
Al doilea motiv de recurs vizează nerespectarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare.
În ceea ce priveşte recursul declarat de Direcţia Generală de Politie a Municipiului Bucureşti, se poate observa că acesta vizează, în principal, nerespectarea de către instanţa de fond a dispoziţiilor prevăzute de art. 73 alin. (8) din actul normativ menţionat, precizându-se că prin hotărârea pronunţată, Curtea de Apel a depăşit atribuţiile puterii judecătoreşti.
Analizând sentinţa recurată, în raport cu criticile formulate, cât şi din oficiu, în baza art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare.
De menţionat faptul că problema de drept dedusă judecăţii este rezolvată de art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului. Acest act normativ a fost publicat în M.Of. nr. 440 din 24 iunie 2002 şi a intrat în vigoare la data de 24 august 2002, conform prevederilor art. 82 alin. (1) din această lege, care precizează că prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 73 alin. (8) din reglementarea în discuţie menţionează că perioada acordată poliţiştilor pentru definitivarea studiilor necesare echivalării în gradele corespunzătoare funcţiei pe care o deţin, conform prevederilor alin. (1), este de 5 ani de la data intrării în vigoare a legii, iar dacă după expirarea acestei perioade poliţiştii nu şi-au definitivat studiile necesare echivalării, ofiţerii de poliţie vor fi încadraţi în categorii şi grade profesionale corespunzătoare pregătirii, iar agenţilor de poliţie le vor înceta raporturile de serviciu.
Având în vedere că Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului a intrat în vigoare la data de 24 august 2002, termenul pentru definitivarea studiilor era de 24 august 2007.
Concluzia firească este aceea că persoanele care nu şi-au definitivat studiile necesare echivalării în gradele profesionale pe care le deţineau anterior apariţiei legii urmau să fie încadraţi în categoriile şi gradele profesionale corespunzătoare pregătirii.
In speţa de faţă prezintă relevanţă şi dispoziţiile art. 14 din acelaşi act normativ, care precizează că în corpul ofiţerilor de poliţie sunt doar ofiţeri de poliţie cu studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă sau echivalentă, condiţie pe care recurentul nu a îndeplinit-o.
Urmare a acestei situaţii, în mod legal, prin ordinul contestat în cauză, s-a dispus ca, începând cu data de 24 august 2007, intimatul-reclamant să fie încadrat în categoria B - corpul agenţilor de poliţie, cu gradul profesional de agent şef principal de poliţie.
De precizat că sunt incidente în cauză şi prevederile art. 73 alin. (4) din Legea nr. 360/2002, care arată că poliţiştii ofiţeri care nu au absolvit studii superioare de scurtă sau de lungă durată cu diplomă vor fi încadraţi în funcţii potrivit gradelor profesionale echivalente.
Susţinerea intimatului-reclamant în sensul că art. 73 alin. (8) din Legea nr. 360/2002 trebuie interpretat în sensul că se referă la ani universitari şi nu la ani calendaristici nu poate fi primită, întrucât textul în discuţie este neechivoc: în această situaţie, se aplică regula de interpretare potrivit căreia unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate distinge.
Situaţia de fapt învederată de intimatul-reclamant cu privire la imposibilitatea susţinerii examenului de licenţă în anul 2007, din cauze decesului tatălui său, nu are relevanţă juridică.
De altfel, intimatul-reclamant a înţeles aspectele legale menţionate mai sus, având în vedere raportul din data de 23 iulie 2007 în care precizează următoarele: „Având în vedere că la data de 24 august 2007 expiră termenul de 5 ani prevăzut de legislaţia în vigoare, necesar pentru definitivarea studiilor echivalării gradelor profesionale ale poliţiştilor optez pentru încadrarea în funcţia de agent principal şi acordarea gradului de agent şef principal corespunzător pregătirii mele".
Acest raport relevă faptul că intimatul-reclamant a conştientizat că, nefiind absolvent cu diplomă de licenţă al facultăţii de drept, nu exista posibilitatea legală de a mai fi menţinut în corpul ofiţerilor de poliţie după expirarea termenului de 5 ani prevăzut de legiuitor.
Instanţa de fond a interpretat în mod eronat principiul proporţionalităţii. în situaţia în care recurentul Ministerul Administraţiei şi Internelor nu ar fi emis Ordinul în discuţie şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti Dispoziţia nr. S/3181 din 18 septembrie 2007, cele două instituţii ar fi încălcat normele imperative prevăzute de Legea nr. 360/2002.
În consecinţă, Înalta Curte apreciază că la emiterea ordinului contestat au fost respectate întocmai prevederile Legii nr. 360/2002.
Pentru considerentele anterior expuse, în baza art. 312 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va modifica sentinţa recurată, în sensul că va respinge acţiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti împotriva sentinţei nr. 3994 din 18 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată, în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamantul P.C., ca neîntemeiată.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3219/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 3235/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... → |
|---|
