ICCJ. Decizia nr. 3311/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi conform O.U.G. nr. 214/1999( calitatea de luptator în rezistenţa anticomunistă). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3311/2010
Dosar nr. 1695/2/2009
Şedinţa publică din 23 iunie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 24 februarie 2009, reclamanţii I.R. şi I.A.I. au chemat în judecată Ministerul Justiţiei – Comisia pentru acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă, solicitând anularea deciziei din 22 ianuarie 2009 prin care s-a respins cererea de încadrare în prevederile OUG nr. 214/1999 a numitei G.(I.)H., decedată în anul 1974.
În motivarea cererii, reclamanţii au arătat că bunica, respectiv străbunica lor, a fost calificată drept chiabur şi condamnată la închisoare, confiscându-i-se şi bunurile, astfel încât soluţia adoptată de pârât este neîntemeiată.
Prin sentinţa civilă nr. 3480 din 27 octombrie 2009 Curtea de Apel Bucureşti, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca nefondată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că, deşi Ministerul Justiţiei, prin comisia abilitată, a solicitat reclamanţilor completarea cererii cu acte, ori date şi informaţii din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de OUG nr. 214/1999, aceştia nu s-au conformat, procedându-se în consecinţă la respingerea solicitării.
Împotriva sentinţei au declarat recurs reclamanţii I.R. şi I.A.I., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanţii au învederat că instanţa de fond nu a ţinut cont de faptul că I.H. a fost deţinută în Penitenciarul Târgşor în perioada 13 februarie 1952 – 12 februarie 1953 din motive politice, fiind considerată chiabur, ca şi fiul ei, S., căruia i s-a recunoscut calitatea de luptător în rezistenţa anticomunistă.
Reclamanţii au invocat şi dispoziţiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic pronunţate în perioada cărora instanţa de judecată este obligată să ia toate măsurile pentru obţinerea sau, după caz, reconstituirea dosarului în care a fost pronunţată hotărârea de condamnare, inclusiv prin solicitarea punctului de vedere al Asociaţiei foştilor Deţinuţi Politici din România.
Analizând actele şi lucrările dosarului în raport de motivele invocate şi de prevederile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Curtea va constata că recursul este nefondat, urmând a fi respins ca atare.
Astfel, instanţa de fond a reţinut în mod corect că reclamanţii nu au depus actele solicitate pentru ca organismul abilitat din cadrul Ministerului Justiţiei să facă verificările necesare, inclusiv prin demersuri la instituţiile cu care comisia pentru constatarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă are încheiate protocoale de colaborare.
După cum rezultă din actele dosarului, reclamanţii nu au depus înscrisurile solicitate de comisie, motiv pentru care aceasta a conchis justificat că au manifestat dezinteres în soluţionarea cererii.
Invocarea prevederilor Legii nr. 221/2009 nu are legătură în cauză, care priveşte Decizia pronunţată de pârâtă în procedura prevăzută de OUG nr. 214/1999.
Desigur însă că reclamanţii au posibilitatea ca pe cale separată, prin adresarea către Secţia civilă a tribunalului în raza căruia domiciliază să solicite constatarea aplicabilităţii acestui act normativ, o asemenea cerere fiind imprescriptibilă.
În raport de cele expuse mai sus, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de I.R. şi I.A.I. împotriva sentinţei nr. 3480 din 27 octombrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3310/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 3313/2010. Contencios. Contestaţie act... → |
---|