ICCJ. Decizia nr. 3319/2010. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3319/2010
Dosar nr. 556/42/2009
Şedinţa publică din 23 iunie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea formulată la data de 24 iunie 2009, reclamanta T.D. a chemat în judecată C.N.P.D.A.S., solicitând anularea parţială a Ordinului nr. 742 din 22 mai 2009 prin care i s-a modificat raportul de serviciu de la Casa Judeţeană de Pensii Buzău, fiind numită în funcţia publică de execuţie de inspector clasa I, gradul profesional asistent, treapta I de salarizare.
Reclamanta a cerut de asemenea, obligarea pârâtei să o încadreze în aceeaşi treaptă de salarizare şi cu aceleaşi drepturi băneşti avute anterior mutării sale din funcţia publică de conducere, de director executiv adjunct la Casa Judeţeană de Pensii Buzău şi totodată, să-i plătească drepturile salariale cuvenite.
În motivarea cererii, reclamanta a învederat că ordinul atacat, emis ca urmare a Ordinului nr. 369 din 23 aprilie 2009 prin care pârâta a dispus eliberarea sa din funcţia de conducere deţinută, a fost întocmit cu încălcarea prevederilor Legii nr. 188/1999 şi ale OUG nr. 1/2009.
Prin sentinţa nr. 186 din 16 octombrie 2009 Curtea de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut în esenţă că încadrarea reclamantei, după ce a fost eliberată din funcţia de director executiv adjunct în baza OUG nr. 37/2009, s-a efectuat la aceeaşi treaptă de salarizare deţinută anterior mutării definitive dispuse prin ordinul atacat.
Instanţa a mai constatat că, în raport de prevederile ordonanţei de urgenţă susmenţionate, au fost corect aplicate dispoziţiile privind încetarea raporturilor de serviciu cuprinse în Legea nr. 188/1999, susţinerea reclamantei privind incidenţa art. 4 din OUG nr. 1/2009 neavând suport egal.
Împotriva sentinţei a declarat recurs reclamanta T.D., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Astfel, reclamanta a arătat că prin ordinul contestat nu i-a fost respectată încadrarea profesională avută, indiferent de funcţia deţinută, respectiv consilier clasa I, gradul superior, treapta I de salarizare, în care sens dispoziţiile art. 4 alin. (1), (2) şi (3) din OUG nr. 1/2009 sunt pe deplin aplicabile.
Pe parcursul judecării recursului, reclamanta a depus la dosar sentinţa nr. 238 din 26 octombrie 2009 prin care Curtea de Apel Ploieşti a dispus anularea Ordinului nr. 369/2009 şi reintegrarea în funcţia publică de conducere cu plata drepturilor salariale cuvenite, hotărâre rămasă irevocabilă prin Decizia nr. 2962 din 4 iunie 2010 prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, a respins ca nefondat, recursul formulat de C.N.P.D.A.S.
În raport de actele noi prezentate în recurs, Curtea va constata că, în urma reintegrării reclamantei în funcţia publică de conducere de director executiv adjunct la Casa Judeţeană de Pensii Buzău, acţiunea ce formează obiectul acestei cauze apare ca lipsită de interes.
Astfel, întrucât reclamanta a fost repusă în privinţa raporturilor de serviciu, în situaţia anterioară emiterii ordinului nr. 369 din 23 aprilie 2009 ce a declanşat şi mutarea pe o altă funcţie publică, partea urmând a beneficia de încadrarea şi drepturile salariale aferente funcţiei de conducere, solicitarea privind gradul profesional şi treapta de salarizare stabilite prin Ordinul nr. 742 din 22 mai 2009 nu mai are obiect.
Faţă de cele expuse mai sus, Curtea, fără a mai analiza motivele scrise de recurs ce nu mai prezintă interes în raport de actuala situaţie de fapt, va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de T.D. împotriva sentinţei nr. 186 din 16 octombrie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 3316/2010. Contencios. Anulare decizie Uniunea... | ICCJ. Decizia nr. 3321/2010. Contencios. Suspendare executare... → |
---|