ICCJ. Decizia nr. 3313/2010. Contencios. Contestaţie act administrativ fiscal. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3313/2010
Dosar nr. 3150/2/2009
Şedinţa publică din 23 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1.Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată la data de 02 aprilie 2009, pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, sub numărul de dosar 3150/2/2009, reclamanta PRIMĂRIA SECTORULUI 5 a solicitat în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI pronunţarea unei hotărâri prin care să se dispună anularea actului administrativ nr. 603 din 27 ianuarie 2009 prin care pârâta a soluţionat contestaţia formulată împotriva procesului verbal de constatare înregistrată la pârâtă sub nr. 8839 din 04 decembrie 2008 precum şi anularea actului administrativ fiscal – proces verbal de constatare - contestat .
În motivarea acţiunii reclamanta a arătat că în perioada 12 noiembrie 2008-24 noiembrie 2008, pârâta prin Direcţia Generală Economică - Direcţia Venituri a verificat, prin sondaj, situaţia încasărilor şi virării veniturilor ce constituie surse ale Municipiului Bucureşti pe anul 2007, încheind procesul-verbal înregistrat sub nr. 8839 din 04 decembrie 2008 la pârâtă şi sub nr. 19887 din 04 decembrie 2008 la reclamantă.
Prin procesul-verbal, astfel, încheiat s-a dispus virarea către bugetul municipalităţii a următoarelor sume 108.527 lei - taxă pentru servicii de reclamă şi publicitate; 41.430 lei venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale; 6.160.947,90 lei - venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat şi 30.887 lei-impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal.
Reclamanta a precizat că a formulat contestaţie în baza art. 205 şi urm. C. proCod Fiscal, dar aceasta nu a fost soluţionată printr-o decizie conform art. 210 alin. (1) din OG nr. 92/2003, ci i-a fost comunicată adresa nr. 603 din 27 ianuarie 2009 privind respingerea contestaţiei, fiind nerespectate dispoziţiile art. 211 din aceeaşi ordonanţă.
Cu privire la primele trei categorii de taxe şi venituri menţionate în procesul-verbal, reclamanta a susţinut că virarea acestora a fost solicitată în mod greşit în baza H.C.G.M.B. nr. 301/2006 care a fost anulată irevocabil prin Decizia nr. 2157 din 30 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti. Sumele reprezentând impozitele pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal au fost solicitate a fi virate în baza dispoziţiilor Legii nr. 343/2006. Acestea sunt încasări aferente perioadei februarie-mai 2007 şi potrivit Ordinului comun al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei nr. 330-1357/C/2007 s-a stabilit începând cu luna iunie 2007, procedura de încasare şi virare a acestui impozit, astfel încât suma trebuia virată şi încasată începând cu luna iunie 2007.
În drept reclamantul şi-a întemeiat acţiunea pe dispoziţiile art. 205 şi urm. din OG nr. 92/2003 republicată, privind Codul de Procedură Fiscală, Ordinul comun Ministrului Economiei şi Finanţelor şi al Ministrului Justiţiei nr. 330-1357/C/2007 şi Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004.
2. Hotărârea atacată cu recur.
Prin sentinţa civilă nr. 3964 din 17 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acţiunea formulată de reclamanta PRIMĂRIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI în contradictoriu cu pârâta PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREŞTI.
Pentru a pronunţa această soluţie Curtea de apel a reţinut, în esenţă, următoarele:
În perioada 12 noiembrie - 24 noiembrie 2008, Direcţia Generală Economică - Direcţia Venituri Serviciul Urmărire Alte Venituri din cadrul pârâtei a efectuat la Direcţia Impozite şi Taxe Locale Sector 5 verificarea prin sondaj a încasărilor şi virărilor veniturilor ce constituie surse ale bugetului Municipiului Bucureşti pe anul 2007. Verificarea a vizat perioada 01 ianuarie - 30 noiembrie 2007 şi a dus la concluzia că sumele încasate şi a dus la concluzia că sumele încasate în conturile corespunzătoare ale Municipiului Bucureşti au fost virate, dar s-au colectat prin încasare de sume şi alte venituri care constituie sursă a bugetului capitalei, acestea regăsindu-se în conturile bugetului local al sectorului 5.
S-a dispus virarea la bugetul Municipiului Bucureşti a unor sume, încasate în perioada verificată, reprezentând taxe pe servicii de reclamă şi publicitate, venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale precum şi venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat, în temeiul H.C.G.M.B. nr. 301/2006 privind repartizarea pe bugete componente a veniturilor bugetului local al Municipiului Bucureşti pe anul 2007.
De asemenea, s-a solicitat virarea altei sume reprezentând impozit pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în conformitate cu dispoziţiile pct. nr. 55 alin. (7) din Legea nr. 343/2006.
Din conţinutul procesului-verbal contestat rezultă că sumele cu privire la care s-a dispus virarea la bugetul Municipiului Bucureşti sunt încasate anterior pronunţării deciziei irevocabile prin care a fost anulată H.C.G.M.B. nr. 301/2006, hotărâre menţionată ca temei al măsurii la virarea acestor sume în bugetul municipalităţii.
Pârâtul nu a aplicat respectivul act normativ pentru o perioadă ulterioară datei de 30 noiembrie 2007, dată de la care îşi produce efectele Decizia civilă nr. 2157 din 30 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, irevocabilă, de anulare a actului administrativ cu caracter normativ, respectiv H.C.G.M.B. nr. 301 din 07 decembrie 2006.
Cu privire la suma reprezentând impozit pe venituri din transferul proprietăţii imobiliare din patrimoniul personal, virată conform pct. 55 alin. (7) din Legea nr. 343/2006, instanţa de fond a considerat ca nu se poate reţine aplicabilitatea Ordinului comun al Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei nr. 330-1357/C/2007, în condiţiile în care acesta a intrat în vigoare la o dată ulterioară perioadei controlate, respectiv la 11 iunie 2007.
În concluzie instanţa de fond a apreciat că în condiţiile în care reclamanta nu a virat bugetului municipiului Bucureşti impozitul pe aceste venituri, este legală măsura dispusă prin procesul-verbal de constatare contestat.
3.Cererea de recur.
Împotriva sentinţei civile nr. 3964 din 17 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a declarat recurs reclamanta Primăria Sectorului 5 Bucureşti, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin criticile formulate hotărârii atacate, recurenta reiterează motivele de nelegalitate invocate în legătură cu procesul-verbal nr.8839/04 decembrie 2008, încheiat de Primăria Municipiului Bucureşti, în urma verificărilor efectuate cu privire la situaţia încasărilor şi virării veniturilor ce constituie surse ale bugetului municipiului Bucureşti pe anul 2007.
Astfel, susţine recurenta că în mod greşit instanţa de fond a reţinut ca temei legal pentru virarea către bugetul municipalităţii a unor sume reprezentând taxă pentru servicii de reclamă şi publicitate, venituri din amenzi şi alte sancţiuni aplicate potrivit dispoziţiilor legale şi venituri din vânzarea unor bunuri aparţinând domeniului privat, o hotărâre care a fost anulată de instanţa de judecată, respectiv H.C.G.M.B. nr. 301/2006, anulată irevocabil prin Decizia civilă nr. 2157 din 30 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti.
O altă critică vizează virarea sumei reprezentând impozitele pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal, în opinia recurentului acestea trebuiau încasate, în conformitate cu Ordinul comun al MEF şi MJ nr. 330-1357/C/2007, începând cu luna iunie 2007, aşadar nefiind datorate pentru perioada februarie-mai 2007.
4. Hotărârea instanţei de recurs
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate de către recurentul-pârât, circumscrise motivului de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a apărărilor formulate şi raportat la prevederile legale incidente, dar şi sub toate aspectele, potrivit art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat şi urmează a fi admis pentru următoarele considerente:
Procesul-verbal de constatare nr. 8839 din 04 decembrie 2008 a fost întocmit de Direcţia Generală Economică - Direcţia Venituri - Serviciul Urmărire Alte Venituri din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, ca urmare a controlului efectuat la Direcţia Impozite şi Taxe Locale Sector 5 în conformitate cu Hotărârea Consiliului General Municipiului Bucureşti nr. 301/2006 privind repartizarea pe bugete componente a veniturilor bugetului local al Municipiului Bucureşti pe anul 2007.
Prin Decizia civilă nr. 2157 din 30 noiembrie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a fost anulată Hotărârea nr. 301/2006 a C.G.M.B. şi în consecinţă această hotărâre nu mai producea efecte pentru a constitui temeiul juridic al operaţiunii de control efectuate şi al actelor administrative subsecvente întocmite de intimata-pârâtă pentru finalizarea verificării de conturi la serviciul public recurent în cauză.
În mod neîntemeiat instanţa de fond a reţinut incidenţa dispoziţiilor art. 23 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 privind efectele pentru viitor ale hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile prin care s-a anulat în tot sau în parte un act administrativ cu caracter normativ, întrucât şi anterior pronunţării deciziei civile nr. 2157 din 30 noiembrie 2007, nu era aplicabilă H.C.G.M.B. nr. 303/2006, a cărei executare a fost suspendată prin sentinţa civilă nr. 1456 din 28 februarie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.
Dat fiind faptul că actul normativ aplicat de către intimata-pârâtă, respectiv H.C.G.M.B. nr. 301/2006, nu mai producea efecte juridice în perioada supusă verificării şi nici la data efectuării controlului finalizat prin procesul-verbal de constatare dedus judecăţii, Înalta Curte constată ca fiind întemeiate criticile formulate de către recurenta-pârâtă cu privire la lipsa de temei legal a obligaţiei de virare către bugetul municipalităţii a primelor trei categorii de taxe şi impozite reţinute în cuprinsul actului administrativ contestat.
De asemenea Înalta Curte va reţine şi criticile recurentei-reclamante referitoare la lipsa de temei legal a obligaţiei de virare a unor sume aferente impozitului pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal dat fiind faptul că deşi art. 771 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal în forma modificată prin art. I pct. 55 din Legea nr. 343/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007, abia la data de 11 iunie 2006 a intrat în vigoare Ordinul comun privind procedura de încasare şi virare, precum şi obligaţiile declarative privind impozitul pe venituri din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal nr. 330-1.357/C/2007 emis de Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Ministerul Justiţiei.
În consecinţă Înalta Curte urmează a reţine nelegalitatea procesului-verbal contestat precum şi a actului administrativ subsecvent nr. 603 din 27 ianuarie 2009 ca o consecinţă a necompetenţei funcţionale a intimatei-pârâte de a mai efectua verificări pentru perioada ianuarie-noiembrie 2007 în baza H.C.G.M.B. nr. 301-2006, care a fost anulată prin hotărâre judecătorească irevocabilă, dar şi ca efect al aplicării greşite a legii.
Faţă de considerentele expuse, constatând ca fiind întemeiat motivul de recurs invocat în condiţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul şi va dispune în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 modificarea hotărârii instanţei de fond în sensul admiterii cererii recurentului-reclamant şi anulării celor două acte administrative contestate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de PRIMĂRIA SECTORULUI 5 BUCUREŞTI împotriva sentinţei nr. 3964 din 17 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică hotărârea atacată în sensul că admite acţiunea formulată de reclamanta Primăria Sectorului 5 Bucureşti.
Anulează procesul-verbal de constatare nr. 8839 din 4 decembrie 2008 şi actul administrativ nr. 603 din 27 ianuarie 2009 emise de Primăria Municipiului Bucureşti.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 23 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3311/2010. Contencios. Refuz acordare drepturi... | ICCJ. Decizia nr. 3315/2010. Contencios → |
|---|
