ICCJ. Decizia nr. 3355/2010. Contencios. Despăgubire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3355/2010
Dosar nr. 9754/2/2009
Şedinţa publică din 24 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 104/ CC din 18 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins capătul de cerere privind aplicarea unei amenzi, conform art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, ca rămas fără obiect, a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtei C.N.A.D.N.R. la plata sumei de 1.000 lei pentru fiecare zi de întârziere cu titlu de daune morale, ca neîntemeiat, şi a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii S.C.P.A.M.A. şi C.I.A.C.L., dispunând obligarea pârâtei la plata sumei de 861 lei către aceştia, cu titlu de despăgubiri pentru întârziere.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa a reţinut următoarele:
Reclamanţii au notificat pârâta C.N.A.D.N.R. cu adresa nr. 60 din 30 iunie 2009 să pună în executare sentinţa civilă nr. 3567 din 17 noiembrie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, prin care a fost admisă acţiunea, a fost anulată Decizia nr. 451 din 29 mai 2008 emisă de directorul general al pârâtei şi a fost obligată pârâta să încheie cu reclamanţii contractul de „Prestări servicii de consultanţă, asistenţă juridică şi reprezentare" în vederea dobândirii prin expropriere a imobilelor necesare construcţiei Drumul Expres Petea - Satu Mare - Baia Mare.
Sentinţa în discuţie a rămas irevocabilă la 24 iunie 2009 prin respingerea recursului declarat de pârâtă, iar aceasta a refuzat să execute titlul în sensul încheierii contractului, motivând lipsa fondurilor necesare din cauza neincluderii investiţiei în lista obiectivelor de investiţii cu finanţare integrală sau parţială de la bugetul de stat.
În cursul soluţionării procesului, pârâta a pus în executare titlul executoriu prin încheierea contractului de servicii nr. 48911 cu reclamantele, la data de 02 noiembrie 2009, cu o întârziere de 3 luni şi 12 zile, conform art. 24 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
În esenţă, instanţa a constatat că autoritatea pârâtă nu a respectat termenul de 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a sentinţei menţionate, însă în privinţa aplicării unei amenzi pârâtei Directorul General D.T., de 20 %, pentru perioada 24 iulie 2009 - 6 noiembrie 2009, nu va face aplicarea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, pentru că reclamanţii au solicitat expres respingerea acţiunii ca rămasă fără obiect pentru acest capăt de cerere.
Instanţa a mai reţinut, în legătură cu daunele morale solicitate, că reclamanţii nu au dovedit grava atingere a imaginii suferite pe piaţa de avocatură pentru a stabili răspunderea în acest sens, apreciind ca dovedite însă daunele materiale suferite ca urmare a întârzierii, constând în costul aferent prelungirii scrisorii de garanţie bancară pentru intervalul 01 iulie 2009 - 28 septembrie 2009.
Împotriva sentinţei civile nr. 104/ CC din 18 noiembrie 2009 a declarat recurs pârâta C.N.A.D.N.R.
Prin cererea de recurs, întemeiată în drept pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., C.N.A.D.N.R. S.A. a criticat soluţia instanţei de fond numai în privinţa obligării sale la achitarea sumei de 861 lei cu titlu de daune materiale pentru întârziere, apreciind că au fost încălcate astfel prevederile OUG nr. 34/2006 cu modificările şi completările ulterioare coroborate cu HG nr. 925/2006 cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că legea specială şi actele subsecvente de aplicare instituie în sarcina ofertantului câştigător (în procedura de achiziţie publică) obligaţia de a menţine garanţia bancară de participare în vigoare cel puţin pe toată perioada valabilităţii ofertei.
Cum niciun act normativ nu specifică un termen maxim până la care garanţia bancară de participare să fie menţinută ca valabilă, iar în speţă finalizarea contractului s-a făcut la 2 noiembrie 2009, recurenta a apreciat ca nelegală obligaţia stabilită în sarcina sa.
Examinând cauza, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine că susţinerile recurentei nu se circumscriu motivului de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. şi că nici din perspectiva art. 3041 C. proc. civ., nu există motive pentru modificarea sentinţei atacate.
Aşa cum rezultă din sentinţa civilă nr. 3567 din 17 decembrie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, devenită irevocabilă prin Decizia nr. 3556 din 24 iunie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, Compania recurentă a fost obligată să încheie cu intimaţii - reclamanţi S.C.P.A.M.A. şi Cabinetul Individual de Avocatură C.L. contractul de prestări servicii consultanţă, asistenţă juridică şi reprezentare în vederea dobândirii prin expropriere a imobilelor necesare construcţiei Drumului Expres Petea – Satu Mare – Baia Mare (km 0 + 000 - km 54 + 000).
Titlul executoriu a fost pus în executare pe parcursul judecăţii cererii întemeiate pe dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 554/2004, respectiv la data de 2 noiembrie 2009, iar prin sentinţa civilă ce face obiectul controlului judiciar de faţă s-a luat act că această cerere a rămas fără obiect, fiind găsită ca întemeiată pretenţia reclamanţilor ce viza suma de 861 lei reprezentând costul aferent prelungirii acordării de garanţie bancară nr. 1011 din 26 octombrie 2007 pentru intervalul de timp 1 iulie 2009 - 28 septembrie 2009.
Scrisoarea de garanţie bancară a fost solicitată în cadrul procedurii de licitaţie derulată pentru încheierea contractului amintit mai înainte, iar costurile aferente pentru perioada când a expirat termenul pentru încheierea acestui contract se constituie în mod evident într-un prejudiciu material suferit de intimaţi.
Înalta Curte apreciază că sunt pe deplin incidente dispoziţiile art. 24 alin. (2) teza II din Legea nr. 554/2004 modificată, în condiţiile în care nu se poate contesta că respectivul contract a fost încheiat abia la data de 2 noiembrie 2009, deci cu depăşirea termenului stabilit de lege pentru executarea unei hotărâri judecătoreşti în materia contenciosului administrativ.
De altfel, afirmaţiile cuprinse în cererea de recurs nu constituie argumente de natură a demonstra încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor legale incidente în pricina dedusă judecăţii, autoritatea recurentă asumându-şi şi încheierea contractului cu intimaţii la data de 2 noiembrie 2009, în condiţiile în care sentinţa civilă nr. 3567/2008 a Curţii de Apel Bucureşti a devenit irevocabilă la data de 24 iunie 2009. De asemenea, este nerelevant pentru cauza de faţă faptul că obiectivul pentru care s-a organizat procedura de achiziţie publică nu a mai avut surse de finanţare, atâta vreme cât intimaţii - reclamanţi au aplicat în cadrul acestei proceduri de achiziţie publică, fiind desemnaţi câştigători de către autoritatea contractantă.
Ca urmare, văzând şi dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ. şi art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.N.A.D.N.R. împotriva sentinţei civile nr. 104 CC din 18 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3354/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3359/2010. Contencios. Anulare act... → |
|---|
