ICCJ. Decizia nr. 3381/2010. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3381/2010
Dosar nr. 2166/54/200.
Şedinţa publică din 24 iunie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei.
1. Obiectul acţiunii.
Prin cererea formulată pe rolul Tribunalului Dolj, reclamantul C.A. a solicitat obligarea pârâţilor Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Penitenciarul Craiova, la plata sumei de 2.949 lei reprezentând premiul anual aferent anului 2008, actualizată cu indicele de inflaţie, precum şi la plata de daune interese compensatorii de 40 lei/ fiecare zi de întârziere, de la rămânerea definitivă a hotărârii până la plata efectivă a sumei reprezentând premiul anual aferent anului 2008.
2. Motivele de fapt şi de drept care au stat la baza formulării acţiunii.
Reclamantul consideră că pentru activitatea desfăşurată ca director adjunct al Penitenciarului Craiova pe perioada 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2008, beneficiază la sfârşitul anului calendaristic de un premiu anual egal cu indemnizaţia de încadrare brută din ultima lună de activitate, conform art. 14 şi art. 18 din OUG nr. 27/2006.
Acest premiu se poate reduce sau nu se acordă în cazul în care persoana în discuţie a obţinut calificativul „nesatisfăcător" ori a săvârşit abateri pentru care a fost sancţionat disciplinar în anul pentru care se face premierea.
Or, în ceea ce-l priveşte pe reclamant, prevederile legale pentru acordarea premiului sunt îndeplinite, urmând ca pârâţii să fie obligaţi să efectueze plata.
3. Apărările formulate de pârâţi.
Prin întâmpinare, pârâţii au ridicat o serie de excepţii procesuale.
3.1. Penitenciarul Craiova a invocat excepţia necompetenţei materiale a secţiei de contencios administrativ a Tribunalului Dolj şi declinarea competenţei la secţia de conflicte de muncă şi asigurări sociale, arătând că reclamantului i-au încetat raporturile de serviciu prin pensionare.
Acelaşi pârât a invocat şi excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, motivat de împrejurarea că obligaţia plăţii premiului aparţine Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.
3.2. Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti a ridicat excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, nefiind titular al dreptului şi respectiv al obligaţiei ce formează conţinutul raportului de drept material dedus judecăţii.
3.3. Administraţia Naţională a Penitenciarului a invocat:
3.3.1. Excepţia de necompetenţă materială a Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal, şi declinarea cauzei la Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, în raport de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
3.3.2. Excepţia de netimbrare, conform art. 3 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 146/1997.
3.3.3. Excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Pe fondul cauzei, aceeaşi pârâtă a solicitat respingerea acţiunii ca neîntemeiată, deoarece reclamantul şi-a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile ce-i reveneau conform fişei postului.
4. Hotărârea Tribunalului Dolj, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr. 1166 din 16 iunie 2009, Tribunalul Dolj a respins excepţia necompetenţei materiale a Secţiei contencios administrativ, excepţia netimbrării acţiunii, excepţia neîndeplinirii procedurii prealabile, excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a M.J.L.C. şi A.N.P. şi a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
5. Motivele de fapt şi de drept ce au format convingerea Tribunalului Dolj.
Excepţiile de necompetenţă materială a Secţiei contencios administrativ şi fiscal, de netimbrare, de lipsă a calităţii procesuale pasive şi a procedurii prealabile au fost respinse, apreciindu-se că drepturile solicitate izvorăsc dintr-un raport de serviciu stabilit între reclamant şi instituţiile pârâte.
Excepţia necompetenţei materiale a tribunalului a fost admisă în temeiul art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
6. Hotărârea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Prin sentinţa nr. 455 din 24 noiembrie 2009, acţiunea reclamantului a fost admisă în parte, s-a anulat parţial procesul-verbal nr. 210582 (4 martie 2009 emis de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor cu privire la măsura diminuării în procent de 100% a premiului anual dispusă faţă de reclamant, a obligat pârâţii Penitenciarul Craiova şi Administraţia Naţională a Penitenciarului să achite reclamantului suma de 2.949 lei reprezentând premiul anual aferent anului 2008, sumă ce urmează să fie actualizată cu indicele de inflaţie de la data naşterii dreptului până la data plăţii efective, a respins cererea privind acordarea de daune compensatorii şi a respins acţiunea faţă de Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
7. Motivele de fapt şi de drept care au format convingerea Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa de fond, analizând obiectul acţiunii şi văzând că prin procesul-verbal nr. 210582 din 4 martie 2009 al şedinţei Consiliului de Conducere al A.N.P. s-a dispus în temeiul art. 26 din OG nr. 64/2006 diminuarea premiului anual al reclamantului cu 100% a constatat că în realitate acţiunea are ca obiect anularea unui act administrativ.
S-a mai reţinut că în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru anularea, respectiv diminuarea în procent de 100% a premiului anual, astfel cum rezultă din fişa de evaluare a performanţelor profesionale individuale ale reclamantului pentru perioada 1 decembrie 2007 – 1 decembrie 2008, când a obţinut calificativul final „excepţional".
De asemenea, din actele dosarului rezultă că reclamantul nu a fost sancţionat disciplinar în cursul anului 2008.
8. Recursul formulat de pârâtul Penitenciarul Craiova.
Motive de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ..
8.1. În mod greşit a fost respinsă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a recurentului.
Din cuprinsul adresei nr. 209892/DMRU din 27 februarie 2009 reiese faptul că pentru funcţiile de director din unităţi, competenţa de a stabili premiul anual, cât şi cuantumul acesteia, se stabileşte de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Instanţa de fond a reţinut şi că soluţia Tribunalului Dolj s-a întemeiat şi pe aprecierea că în speţă Decizia privind neacordarea premiului anual aparţine A.N.P. şi nu Penitenciarului Craiova.
8.2. În mod greşit a fost admisă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
9. Recursul formulat de pârâta Administraţia Naţională a Penitenciarelor.
Motive de recurs întemeiate pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Recurenta critică soluţia instanţei de fond din perspectiva neluării în considerare a verificării efectuate de Direcţia Inspecţie Penitenciară şi din care rezultă că reclamantul a îndeplinit în mod defectuos atribuţiile de serviciu, a manifestat neglijenţă şi superficialitate în îndeplinirea acestora, în cazul G.S., fapt care a adus atingere prestigiului instituţiei şi a creat o imagine negativă acesteia.
Se arată că recurenta a sesizat Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova pentru săvârşirea de către reclamant a unor fapte ce ar putea prezenta caracter infracţional.
10. Apărările formulate de intimatul-reclamant C.A.
Intimatul solicită respingerea recursurilor ca nefondate, în raport de prevederile art. 26 din OG nr. 64/2006 şi de Rezoluţia procurorului din data de 20 noiembrie 2009 prin care s-a dispus neînceperea urmării penale pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute şi pedepsite de art. 240 C. pen.
II. Considerentele instanţei de recurs.
1. Recursurile sunt fondate pentru motive ce vor fi arătate mai jos.
2. Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a reţinut că obiectul acţiunii este anularea unui act administrativ, respectiv a procesului-verbal nr. 210582 din 4 martie 2009 emis de A.N.P., iar solicitarea de obligare a pârâţilor la plata sumei de 2.949 lei reprezentând premiu anual este o consecinţă a admiterii cererii.
Judecătorul fondului nu s-a preocupat însă de îndeplinirea unei condiţii obligatorii prealabile formulării acţiunii în justiţie.
Prima instanţă nu a pus în discuţie necesitatea îndeplinirii procedurii prealabile de către reclamant, conform art. 7 din Legea nr. 554/2004, modificată şi completată.
3. Pronunţarea asupra excepţiei de către o instanţă necompetentă să soluţioneze fondul cauzei (Tribunalul Dolj), nu scuteşte instanţa competentă (Curtea de Apel Craiova) să verifice îndeplinirea de către reclamant a condiţiei prealabile introducerii acţiunii.
4. Instanţa de fond nu a pus în discuţia părţilor, nu a administrat probe şi nu s-a pronunţat în ceea ce priveşte plângerea prealabilă obligatorie, condiţie fără de care nu se putea păşi la soluţionarea fondului pricinii.
5. Faţă de cele arătate, devin incidente prevederile art. 312 alin. (1) teza I şi alin. (3) C. proc. civ. coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/ 2004 modificată şi completată, urmând a fi admise recursurile formulate, a se casa sentinţa recurată, a se trimite cauza spre rejudecare Curţii de Apel Craiova, în vederea punerii în discuţia părţilor a excepţiei lipsei procedurii prealabile şi în funcţie de soluţia pronunţată asupra excepţiei, dacă este cazul, să se pronunţe asupra anularea actului administrativ atacat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi Penitenciarul Craiova împotriva sentinţei civile nr. 455 din 24 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal.
Casează sentinţa atacată şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 24 iunie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3380/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 3385/2010. Contencios. Litigiu privind... → |
|---|
