ICCJ. Decizia nr. 3640/2010. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 3640/2010
Dosar nr. 3326/2/2009
Şedinţa publică din 16 septembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acţiunea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, reclamantul H.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, să se constate calitatea sa de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, precum şi obligarea pârâtului să-i facă propuneri Preşedinţiei României pentru eliberarea Titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.
În motivarea acţiunii, reclamantul a arătat că a fost rănit în revoluţia din 1989 şi nu a reuşit să intre în posesia actelor decât în anul 2008 când a fost chemat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru a da declaraţii şi când i s-a comunicat că legea nu prevede la acest moment o modalitate de dobândire a calităţii de revoluţionar.
Prin sentinţa civilă nr. 3788 din 10 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti a respins acţiunea formulată de reclamantul H.I. în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut, în esenţă, că titlul de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 s-a acordat în perioada în care au funcţionat Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea Eroilor Revoluţiei din Decembrie 1989, iar certificatele doveditoare eliberate în perioada 1990-1997 de aceste comisii, conform dispoziţiilor Legii nr. 341/2004, se pot preschimba la cerere, de către Secretariatul pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoarea a prezentei legi.
Prin urmare, instanţa de fond, concluzionând, a precizat că Legea nr. 341/2004 nu prevede posibilitatea acordării de noi certificate de revoluţionari, ci doar posibilitatea preschimbării certificatelor, astfel că se pune problema reanalizării dosarelor doar pentru persoanele cărora le-a fost atribuită, în temeiul Legii nr. 341/2007, o anumită calitate.
Împotriva sentinţei Curţii de apel, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs reclamantul H.I., fără a încadra în drept criticile formulate.
În esenţă, recurentul susţine că prima instanţă nu s-a pronunţat asupra aspectului privind constatarea calităţii sale de revoluţionar, mărginindu-se a constata că această calitate putea fi obţinută în condiţiile Legii nr. 42/1990.
In prezent, a mai arătat recurentul, nu există cadru legislativ specific pentru a-i fi recunoscută de către autorităţile publice calitatea de revoluţionar.
Examinând cauza şi sentinţa atacată în raport cu actele şi lucrările dosarului, precum şi cu dispoziţiile legale incidente pricinii, Înalta Curte constată că prezentul recurs este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluţie Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Instanţa de fond a soluţionat acţiunea recurentului-reclamant din perspectiva dispoziţiilor Legii nr. 341/2004, pe baza căreia şi-a întemeiat cererea.
Judecătorul are obligaţia să judece numai în raport cu prevederile legilor incidente în cauză şi să se pronunţe pe baza a ceea ce a reglementat un anumit act normativ incident cauzei.
In sens contrar, judecătorul s-ar substitui autorităţii legiuitoare, încălcându-şi competenţele bine stabilite de Constituţie.
În speţă, Legea nr. 341/2004 impune preschimbarea certificatelor de soluţionare numai pentru persoanele care au dobândit anterior un asemenea certificat sau fac dovada că au depus toate actele, cererea a fost soluţionată pozitiv, dar nu s-a eliberat certificatul doveditor din lipsa formularelor tipizate.
Înalta Curte constată că recurentul nu se află în niciuna dintre aceste ipoteze, astfel încât cererea sa a fost respinsă în mod corect ca neîntemeiată.
Legea nr. 42/1990, precum şi celelalte legi incidente au prevăzut în mod expres un termen imperativ de solicitare a constatării calităţii de revoluţionar, încălcarea acestuia ducând inevitabil la decăderea din termenul acordat de lege.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că susţinerile şi criticile recurentului sunt neîntemeiate şi nu pot fi primite, iar instanţa de fond a pronunţat o hotărâre temeinică şi legală.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. coroborate cu art. 20 şi art. 28 din Legea nr. 554/2009, recursul va fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de H.I. împotriva sentinţei civile nr. 3788 din 10 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 16 septembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3584/2010. Contencios. Conflict de... | ICCJ. Decizia nr. 3646/2010. Contencios → |
|---|
