ICCJ. Decizia nr. 4162/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4162/2010
Dosar nr. 478/44/2010
Şedinţa publică din 7 octombrie 201.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 168/F din 24 iunie 2010, Curtea de Apel Galaţi a admis cererea formulată de reclamantul Consiliul Local Municipal Brăila, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanţelor Publice - Oficiul de Plăţi şi Contracte Phare având ca obiect, suspendare executare act administrativ şi a dispus suspendarea executării Deciziei nr. 73 din 28 ianuarie 2010 emisă de Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare şi a actelor subsecvente: procesul-verbal de constatare încheiat de M.F.P. - O.P.C.P. la data de 03 noiembrie 2009 şi înregistrat sub nr. 561190 şi respectiv nr. 39632 din 09 noiembrie 2009, până la pronunţarea instanţei de fond.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut îndeplinirea cumulativă a condiţiilor de admisibilitate impuse de art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, respectiv cazul bine justificat şi prevenirea unei pagube iminente.
Referitor la cazul bine justificat, instanţa de fond a reţinut că, în cauză, este vorba de un program de investiţii de o importanţă deosebită pentru un oraş, cum este Brăila, iar întârzierea unor etape de executare a lucrărilor s-au datorat, aşa cum a susţinut şi autoritatea reclamantă, inundaţiilor ce au avut loc în anii 2005 şi 2006 şi care au avut efecte negative asupra sistemului de colectare a apelor uzate din contractual iniţial.
În consecinţă, problemele de ordin tehnic apărute în cartierele N., R. şi B. şi remedierea acestora au necesitat eforturi şi cheltuieli şi nu puteau face obiectul unui contract separat, deoarece ar fi apărut alte probleme, cum ar fi pierderea garanţiei la canalul colector comun, deoarece descărcarea apelor uzate se face în acelaşi colector.
În ce priveşte prevenirea unei pagubei iminente, instanţa de fond a avut în vedere cuantumul mare al sumei stabilită în sarcina autorităţii reclamante ce ar paraliza activitatea acesteia prin indisponibilizarea respectivei sume de bani, astfel că îndeplinirea obligaţiilor curente sau proiectele sociale aflate în derulare, ar fi afectate.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contracte Phare, criticând-o ca nelegală şi netemeinică, întrucât a fost dată cu greşita aplicare a legii.
S-a apreciat în motivele de recurs, că în speţă nu au fost întrunite prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, argumentele reţinute de instanţa de fond neputând fi considerate ca o motivare a hotărârii, care a fost pronunţată fără temei legal.
Recursul este nefondat şi va fi respins.
Examinând actele dosarului, motivele de recurs şi în raport de prevederile art. 14 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie reţine următoarele:
Conform art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării unui act administrativ se dispune de instanţa competentă în cazuri bine justificate şi pentru prevenirea unei pagube iminente până la pronunţarea instanţei de fond.
Instanţa fondului a admis această cerere şi a dispus suspendarea Deciziei nr. 73/2010 emisă de recurent, constatând întrunite condiţiile legale, respectiv condiţiile cazului bine justificat şi a necesitării prevenirii unei pagube iminente.
În speţă, este vorba despre un program de investiţii foarte important pentru municipiul Brăila, iar întârzierea în executarea lucrărilor poate aduce prejudicii mari cu efecte negative pentru oraş, asupra sistemului de colectare a apei.
Problemele de ordin tehnic apărute în acest municipiu au necesitat cheltuieli foarte mari şi nu pot face obiect al unui contract separat, pentru că descărcarea apelor uzate se face de acelaşi colector.
Aşa fiind cazul bine justificat este corect reţinut de instanţa Curţii de Apel.
La fel şi prevenirea unei pagube iminente este legal apreciată de prima instanţă, prin prisma consumului mare al sumei stabilite în sarcina autorităţii publice, prin indisponibilizarea sumei de bani, putând fi paralizată activitatea acesteia, întrucât există proiecte aflate în derulare şi obligaţii curente care n-ar mai putea fi îndeplinite.
Necesitatea amendării Memorandumului de Finanţare, rezultă fără posibilitate de tăgadă din pagubele neprevăzute produse în anumite zone ale oraşului, de aceea este necesar actul adiţional prin care s-a stipulat creşterea volumului de lucrări şi suplimentarea valorii contractului cu suma de 4.674.723 Euro.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie apreciază că sentinţa atacată este legală, condiţiile art. 14 din Legea nr. 554/2004 fiind îndeplinite, motiv pentru care se va respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare, ca nefondat conform art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Ministerul Finanţelor Publice – Oficiul de Plăţi şi Contractare Phare împotriva sentinţei civile nr. 168/F din 24 iunie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 4158/2010. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 4164/2010. Contencios. Obligare emitere act... → |
---|