ICCJ. Decizia nr. 4170/2010. Contencios. Litigiu privind funcţionarii publici (Legea Nr.188/1999). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4170/2010
Dosar nr. 70/54/2010
Şedinţa publică din 7 octombrie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 34 din 28 ianuarie 2010 Curtea de Apel Craiova, secţia contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamantul M.M. împotriva pârâţilor Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale - Cabinet Ministru şi Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, a anulat Ordinul nr. 455 din 23 aprilie 2009, emis de M.M.F.P.S., a dispus reintegrarea reclamantului în funcţia deţinută anterior emiterii ordinului şi a obligat pârâţii la plata către reclamant a drepturilor băneşti cuvenite şi neîncasate pentru această funcţie începând cu 23 aprilie 2009 şi până la reintegrarea efectivă.
Pentru a pronunţa această soluţie instanţa de fond a reţinut că excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a I.T.M. Dolj, invocată prin întâmpinare, este neîntemeiată, având în vedere că citarea acestuia în prezenta cauză s-a făcut ,în raport de obiectul cererii de chemare în judecată, pentru a-i fi opozabilă hotărârea .
S-a constatat astfel că există o identitate între titularul obligaţiei supuse analizei de către reclamant şi I.T.M. Dolj, întrucât funcţia deţinută de reclamant figurează în statul de funcţii al I.T.M. Dolj.
Referitor la excepţia inadmisibilităţii acţiunii ca urmare a neîndeplinirii procedurii prealabile, invocată de pârâtul M.M.F.P.S. prin întâmpinare, instanţa de fond a respins-o ca neîntemeiată având în vedere că reclamantul şi-a fundamentat acţiunea pe dispoziţiile art. 9 din Legea nr. 554/2004.
Ori, în conformitate cu alin. (4) al acestui text de lege, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ în situaţia în care Decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză.
Ca atare este reglementată o situaţie de excepţie de la regula obligativităţii parcurgerii procedurii prealabile.
Analizând fondul cauzei, instanţa de fond a reţinut că prin Ordinul nr. 455 din 23 aprilie 2009 emis de M.M.F.P.S. a fost desfiinţată funcţia publică de conducere de inspector şef adjunct al I.T.M. Dolj şi a încetat raportul de serviciu al reclamantului M.M. din funcţia publică de conducere la data expirării termenului de preaviz.
Termenul legal avut în vedere de emitentul acestui act a fost reprezentat de Legea nr. 188/1999, OUG nr. 37/2009, HG nr. 11/2009 şi HG nr. 767/1999.
Analizând legalitatea Ordinului nr. 455 din 23 aprilie 2009, prin prisma actelor normative ce au stat la baza emiterii acestuia, instanţa de fond a reţinut că dispoziţiile OUG nr. 37/2009 au fost declarate neconstituţionale.
Declararea, prin intermediul excepţiei de neconstituţionalitate, a neconstituţionalităţii unei dispoziţii legale conduce la suspendarea de drept şi respectiv la încetarea efectelor sale juridice. De altfel, prin art. XIV alin. (1) din OUG nr. l05/2009 s-a dispus abrogarea OUG nr. 37/2009.
Faţă de cele arătate, Curtea de apel a constatat nelegalitatea Ordinului nr. 455/2009 fiind emis în aplicarea unor dispoziţii legale declarate neconstituţionale.
Împotriva hotărârii instanţei de fond pârâţii Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
I. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în motivarea recursului a arătat că instanţa de fond analizând cauza dedusă judecăţii în mod greşit a soluţionat excepţia lipsei procedurii prealabile prevăzută imperativ de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007.
Neîndeplinirea procedurii prealabile are drept consecinţă respingerea acţiunii reclamantei ca inadmisibilă.
De asemenea, instanţa nu a constatat că acţiunea reclamantului nu este timbrată, fapt ce ar fi condus la anularea acesteia.
Recurentul mai susţine că prin Ordinul nr. 455 din 23 aprilie 2009 emis de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, au fost executate prevederile prevăzute imperativ în OUG nr. 37/2009.
Potrivit art. XIV din OUG nr. 105 din 06 octombrie 2009 privind unele măsuri în domeniul funcţiei publice, precum şi pentru întărirea capacităţii manageriale la nivelul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale şi ale altor servicii publice, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind cabinetul demnitarului din administraţia publică centrală şi locală, cancelaria prefectului şi cabinetul alesului local, OUG nr. 37/2009 - privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, s-a abrogat.
Referitor la capătul de cerere privind repunerea reclamantului pe funcţia avută anterior, recurenta arată că în temeiul art. IV alin. (1) din OUG nr. 105/2009, funcţiile publice, funcţiile publice specifice, şi posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ teritoriale precum si adjuncţii acestuia, sunt şi rămân desfiinţate.
Deşi a fost abrogată în totalitate OUG nr. 37/2009, art. VIII al OUG nr. 105/2009, prevede imperativ că „persoanele care ocupă funcţiile prevăzute la art. III şi art. IV alin. (3) îşi păstrează statutul şi celelalte drepturi prevăzute de lege, iar contractele de management încheiate de acestea aflate în derulare la data intrării în vigoare a OUG nr. 105/2009 îşi produc efectele până la expirarea termenului pentru care au fost încheiate sau după caz până la data la care intervine un motiv legal de încetare sau reziliere a acestora".
Deci, rezultă că funcţia publică de Inspector şef Adjunct la I.T.M. Dolj este desfiinţată şi prin OUG nr. 105/2009.
II. Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj, prin recursul formulat susţine că hotărârea atacată este netemeinică şi nelegală întrucât reintegrarea reclamantului intimat în funcţia deţinută înaintea emiterii ordinului M.M.F.P.S. nu mai este posibilă deoarece funcţia de conducere de Inspector şef adjunct a fost desfiinţată, în prezent în statul de funcţii al I.T.M. Dolj nemaiexistând o asemenea funcţie.
Aşadar, în ceea ce priveşte partea din dispozitivul hotărârii atacate referitoare la reintegrare reclamantului intimat în funcţia deţinută anterior este în contradicţie cu prevederile legale în vigoare arătate mai sus, având în vedere următoarele aspecte:
- funcţia de inspector şef adjunct nu este prevăzută în statul de funcţii alcătuit de ordonatorul principal de credite Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale întrucât, funcţia corespunzătoare prevăzută de OUG nr. 105/2009 este cea de director coordonator adjunct;
- chiar dacă reclamantul ar fi reintegrat pe funcţia de director coordonator adjunct acest fapt nu ar fi legal întrucât prevederile legale impun existenţa unui contract de management încheiat între acesta şi ordonatorul principal de credite, condiţie care în cazul de faţă nu este îndeplinită;
- potrivit alin. (12) din art. IV din OUG nr. 105/2009, persoanelor care ocupa o funcţie de director sau de director adjunct cu contract de management pe durată determinată,asimilat contractului individual de muncă, li se suspendă raportul de serviciu iar cu privire la acest aspect instanţa de fond nu s-a pronunţat nici prin dispozitivul hotărârii şi nici în dezvoltarea motivelor acesteia.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, în raport cu dispoziţiile art. 304 şi art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele arătate în continuare:
În cauză este necontestat faptul că Decizia prin care reclamantul a fost eliberat din funcţia de inspector social şef al Inspectoratului Social Regional Nord-Vest, decizie a cărei anulare se solicită, a fost emisă în temeiul dispoziţiilor art. III alin. (1) şi (11) din OUG nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice, potrivit cărora:
„(I) Funcţiile publice, funcţiile publice specifice şi posturile încadrate în regim contractual, care conferă calitatea de conducător al serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale prevăzute în anexa la prezenta ordonanţă de urgenţă, care face parte integrantă din aceasta, precum şi adjuncţii acestuia, se desfiinţează în termen de 32 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.
(II) Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, funcţionarilor publici şi personalului încadrat în regim contractual, care ocupă posturi dintre cele prevăzute la alin. (1), li se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiile legale cu privire la încetarea raporturilor de serviciu, respectiv a raporturilor de muncă prevăzute în Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv în Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare".
De asemenea, este necontestat că, prin Decizia nr.1257 din 7 octombrie 2009, Curtea Constituţională, ca urmare a unei sesizări formulate conform art. 146 lit. a) din Constituţie, a constatat că Legea pentru aprobarea OUG nr. 37/ 2009 este neconstituţională, ca urmare a faptului că această ordonanţă de urgenţă este lovită de un viciu de neconstituţionalitate, fiind adoptată de Guvern cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie, potrivit cărora „Ordonanţele de urgenţă(…) nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului (…)".
Or, a argumentat Curtea Constituţională, prin OUG nr. 37/2009 au fost eliminate din categoria funcţionarilor publici de conducere funcţiile de director executiv şi director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.
Totodată, este necontestat că OUG nr. 37/2009 a fost abrogată prin art. XIV din OUG nr. 105/2009 (M. Of. nr. 668 din 6 octombrie 2009) care, la rândul său, prin Decizia nr. 1629/2009, a fost declarată neconstituţională în privinţa dispoziţiilor art. I pct. 1-5 şi 26, art. II, art. IV, art. V, art. VIII şi anexa 1, cu motivarea că acestea conţin aceleaşi reglementări şi aceleaşi soluţii legislative ca şi cele ce au constituit obiectul OUG nr.37/2009 în privinţa neconstituţionalităţii căreia Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 1257/2009.
În plus, Curtea Constituţională a reţinut şi faptul că Guvernul, prin adoptarea OUG nr. 105/2009, a încălcat şi dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, potrivit cărora deciziile sale sunt general obligatorii.
Faţă de aspectele arătate, Înalta Curte reţine că întemeiat şi legal a apreciat instanţa de fond că actul administrativ atacat este nelegal fiind emis în temeiul unei Ordonanţe de urgenţă în privinţa căreia Curtea Constituţională a statuat că este neconstituţională.
Înalta Curte reţine că legalitatea actului administrativ contestat se analizează prin prisma dispoziţiilor în temeiul şi în executarea cărora a fost emis, iar nelegalitatea actului administrativ atacat nu se poate considera a fi înlăturată prin abrogarea actului normativ cu forţă juridică superioară, declarat a fi neconstituţional, cu atât mai mult cu cât chiar actul de abrogare – OUG nr. 105/2009 – a fost la rândul său constatat a fi neconstituţional.
În consecinţă, în raport de cele mai sus reţinute şi faţă de dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursurile vor fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de Inspectoratul Teritorial de Muncă Dolj împotriva sentinţei nr. 34 din 28 ianuarie 2010 a Curţii de Apel Craiova, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4168/2010. Contencios. Contract administrativ.... | ICCJ. Decizia nr. 4172/2010. Contencios. Refuz soluţionare... → |
|---|
