ICCJ. Decizia nr. 4172/2010. Contencios. Refuz soluţionare cerere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4172/2010
Dosar nr. 5374/2/2009
Şedinţa publică din 7 octombrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 4344 din 08 decembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a respins, ca neîntemeiată cererea formulată de reclamantul C.E., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român - prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, prin care a solicitat obligarea pârâtului să desemneze un evaluator pentru întocmirea raportului de evaluare, în ceea ce priveşte stabilirea de măsuri reparatorii prin echivalent, pentru imobilele demolate în totalitate, situate în comuna Greabanu.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că prin dispoziţia nr. 641 din 8 decembrie 2005 Primarul comunei Greabanu a dispus acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru imobilele construcţii demolate în totalitate, în comuna Greabanu, în favoarea reclamantului, dispoziţia şi dosarul eferent acesteia fiind înregistrate pe rolul instituţiei pârâte sub nr. 5934.
La data de 22 octombrie 2009, pârâta Comisia Centrală pentru stabilirea despăgubirilor, învestită cu controlul de legalitate al dispoziţiei menţionate, a solicitat completarea dosarului cu înscrisurile menţionate în cuprinsul adresei către Primăria comunei Greabanu.
Din interpretarea dispoziţiilor art. 16 cap. 5 din Titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente, titlu care reglementează regimul stabilirii şi plăţii despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv şi unde sunt stabilite etapele care trebuie parcurse în vederea emiterii deciziei reprezentând titlu de despăgubire de către Comisa Centrală, reiese că pârâta Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor poate solicita completarea dosarelor aferente dispoziţiilor de restituire prin echivalent, cu actele apreciate ca necesare în vederea înaintării acestora evaluatorilor autorizaţi sau societăţilor de evaluare în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor.
Cum reclamantul nu a administrat niciun mijloc de probă din care să reiasă că ar fi transmis pârâtei Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor actele solicitate în vederea completării dosarului aferent dispoziţiei de restituire, pentru ca pârâta să urmeze procedura prevăzută de dispoziţiile legale menţionate anterior, instanţa de fond a apreciat că refuzul pârâtei de a înainta dosarul aferent dispoziţiei de restituire nr. 64108 decembrie 2005 evaluatorului autorizat, nu poate fi apreciat ca fiind nejustificat.
A concluzionat prima instanţă că, numai în situaţia în care, urmare a controlului de legalitate exercitat asupra dispoziţiilor de restituire, pârâta apreciază documentaţia aferentă acestora ca fiind completă, are obligaţia de a înainta dosarul evaluatorilor autorizaţi în vederea stabilirii cuantumului despăgubirilor şi a emiterii deciziei prevăzute de art. 16 din Titlul VII al Legea nr. 247/2005.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs reclamantul C.E., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.
Se precizează în recurs că de la data comunicării dispoziţiei nr. 641 din 08 decembrie 2005 şi până la data introducerii acţiunii au trecut aproape 4 ani, timp în care pârâta nu a întreprins nici un demers, rezumându-se să aprecieze doar că dosarul recurentului nu era complet pentru a fi trimis evaluatorului.
Recurentul a arătat că instanţa de fond a apreciat în mod greşit ca fiind neîntemeiată cererea sa, în condiţiile în care, pe de-o parte, actele solicitate de pârâtă se aflau la dosar, iar pe de altă parte, nu se mai impunea completarea dosarului.
Examinând cauza şi sentinţa recurată în raport cu motivele de recurs, actele şi lucrările dosarului, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Pentru a pronunţa această soluţie Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Cu adresa nr. 5934/CC din 22 octombrie 2009 pârâta a remis Primăriei comunei Greabănu dosarul conţinând Dispoziţia nr.641/08 decembrie 2005 emisă în favoarea reclamantului şi s-a comunicat, totodată, necesitatea completării dosarului de către reclamant cu actul care face dovada preluării abuzive a imobilului pentru care se propune acordarea de măsuri reparatorii, cu acte care descriu construcţiile precum şi cu o copie a actului de identitate al notificatorului.
Primăria comunei Greabănu prin adresa nr. 3861 din 27 noiembrie 2009 a comunicat pârâtei-intimate că dosarul constituit la notificarea nr. 100/2001 a reclamantului, a fost înregistrat la A.N.R.P sub nr. 5934/CC/2005, iar până la momentul restituirii nu s-a primit nicio solicitare de restituire.
Cu privire la actele solicitate, s-a arătat faptul că acestea se află în dosarul 5934/CC/2005, indicându-se chiar şi filele din dosar.
Toate înscrisurile solicitate de pârâtă au fost depuse de recurent la Primăria comunei Greabănu, au fost verificate de Comisia de aplicare a Legii nr. 10/2001 şi aceste acte au fost cele care au stat la baza emiterii Dispoziţiei nr. 614/2005 a Primarului comunei Greabănu.
Prin urmare greşit instanţa de fond a apreciat că recurentul nu are dosarul complet, în cauză existând depusă toată documentaţia solicitată de autoritatea administrativă, prima instanţa nefăcând o verificare suficientă pentru a pronunţa soluţia recurată.
Recurentul a solicitat despăgubiri pentru un imobil preluat abuziv de stat în anul 1956, iar prin Dispoziţia nr. 614/2005 dată de Primarul Comunei Greabănu conform Legii nr. 10/2001, dosarul acestuia a fost trimis cu toate actele depuse la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, care ar fi trebuit să-i comunice stadiul de finalizare al acestuia, însă nu şi-a îndeplinit îndatoririle ce-i reveneau prin lege într-un termen rezonabil, deşi recurentul a îndeplinit toate cerinţele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Astfel fiind, Înalta Curte constată că instanţa de fond a pronunţat o hotărâre netemeinică şi nelegală.
În consecinţă, pentru considerentele arătate şi în conformitate cu dispoziţiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi admis, sentinţa atacată va fi modificată, în sensul că va admite acţiunea reclamantului şi pârâtă va fi obligată să transmită dosarul de despăgubiri al reclamantului în vederea întocmirii raportului de evaluare, evaluatorului sau societăţii de evaluare desemnată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de C.E. împotriva sentinţei civile nr. 4344 din 8 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că admite acţiunea.
Obligă pârâtul Statul Român prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor să transmită dosarul reclamantului, înregistrat sub nr. 5934/CC la un evaluator sau la o societate de evaluatori desemnate în vederea întocmirii raportului de evaluare.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 7 octombrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4170/2010. Contencios. Litigiu privind... | ICCJ. Decizia nr. 42/2010. Contencios → |
|---|
