ICCJ. Decizia nr. 4798/2010. Contencios. Suspendare executare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 4798/2010
Dosar nr. 6525/2/2009
Şedinţa publică din 5 noiembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanţele cauzei
1. Hotărârea primei instanţe
Prin sentinţa nr. 4431 din 11 decembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta V.R.E., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, şi a obligat pe pârât să modifice Ordinul M.M.F.P.S. nr. 105/2009, în sensul menţionării corecte a gradului profesional al reclamantei, acela superior, în loc de principal, precum şi să efectueze cuvenitele modificări în carnetul de muncă al reclamantei, şi să-i plătească acesteia diferenţele salariale cuvenite, în raport de gradul profesional superior pe perioada 06 februarie 2009 până la data încetării raportului de serviciu. De asemenea, a fost respinsă excepţia rămânerii fără obiect a acţiunii.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Excepţia rămânerii fără obiect este neîntemeiată, având in vedere ca prin încetarea raporturilor de serviciu între părţi la o dată ulterioara celei de sesizare a instanţei cu prezentul litigiu nu se ajunge la lăsarea fără obiect a cauzei, cat timp reclamanta a solicitat verificarea legalităţii actului administrativ privind raportul de serviciu constând in modificarea încadrării reclamantei in funcţia publica, cu consecinţa acordării diferenţelor salariale cuvenite pana la momentul încetării raportului de serviciu si cea a efectuării cuvenitelor modificări in carnetul de munca.
Pe fondul cauzei au fost reţinute următoarele:
În fapt, din data de 02 iulie 2007, reclamanta ocupa, în urma susţinerii unui concurs, funcţia publică de şef serviciu-expert clasa I grad profesional superior treapta de salarizare I în cadrul S.M.R.P.O.S. din cadrul D.P.E.D.G.A.M.P.O.S.D.R.U., cu un salariu de bază lunar de 1676 lei, la care se adaugă indemnizaţia de conducere de 30% şi sporul pentru vechimea în muncă de 25%.
În data de 06 februarie 2009, în urma reorganizării activităţii la nivelul Direcţiei Generale A.M.P.O.S.D.R.U., reclamanta a fost trecută, prin Ordinul M.M.F.P.A. nr. 105/2009, din funcţia publica deţinută în cea inferioară de expert clasa I grad profesional principal treapta de salarizare 1, deşi Ordinul aceluiaşi minister nr. 75 din 06 februarie 2009 de aprobare a structurii organizatorice şi repartizare a personalului din compartimentele în cadrul A.M.P.O.S.D.R.U. prevedea la anexa 2 punctul VI.2 (Compartiment Monitorizare si Raportare P.O.S.D.R.U.), poziţia 51, funcţia publică ocupată de reclamantă, de expert clasa I grad profesional superior.
Prima instanţă a apreciat ca fiind pertinente criticile de nelegalitate aduse de reclamantă Ordinului nr. 105/2009, reţinând că schimbarea încadrării în funcţia publică este nelegală, întrucât pârâtul, în urma reorganizării, trebuia să facă aplicarea prevederilor OUG nr. 1/2009, care, potrivit art. 4, impunea trecerea persoanelor care ocupă funcţii de conducere în instituţiile şi autorităţile publice supuse restructurării pe un post de acelaşi nivel cu cel deţinut anterior, indiferent dacă postul vacant se regăseşte în atare situaţie, în acest caz negativ fiind obligatorie transformarea postului vacant de nivel inferior intr-unul de acelaşi nivel cu cel deţinut anterior.
De altfel, reţine prima instanţă, în sensul nelegalităţii schimbării încadrării s-a exprimat şi M.M.F.P.A. - Direcţia Salarizare (fila 49 dosar), care susţine poziţia reclamantei.
2. Recursul declarat de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Social.
Împotriva sentinţei Curţii de Apel Bucureşti, considerând-o netemeinică şi nelegală, a declarat recurs pârâtul invocând dispoziţiile art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Recurentul critică hotărârea fondului atât în privinţa modului în care s-a soluţionat excepţia lipsei de obiect a acţiunii, cât şi pe fondul cauzei.
În privinţa excepţiei, recurentul arată că prin Ordinul nr. 1704 din 9 noiembrie 2009 emis de ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, a încetat raportul de serviciu al reclamantei, prin acordul părţilor, conform art. 97 lit. b) din Legea nr. 188/1999.
Referitor la soluţia pronunţată pe fondul cauzei, recurentul a susţinut că actul administrativ a fost modificat nelegal, câtă vreme gradul profesional principal al funcţiei publice pe care a fost încadrată reclamanta corespunde nivelului de îndeplinire a condiţiei de experienţă şi vechime în muncă.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate, dar şi sub toate aspectele, în temeiul art. 3041 C. proc. civ. Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru motivele expuse în continuare.
1. Argumente de fapt şi de drept relevante
Intimata-reclamantă a supus controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ Ordinul nr. 105 din 6 februarie 2009 emis de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în partea privitoare la gradul profesional şi salariu, solicitând modificarea corespunzătoare a acestui act administrativ individual.
Pe parcursul soluţionării cauzei de către prima instanţă, la data de 9 noiembrie 2009, raporturile de serviciu dintre părţi au încetat dar această împrejurare nu este de natură a lipsi de obiect cererea de chemare în judecată.
Actul administrativ atacat există în realitatea juridică, a produs efecte în privinţa intimatei-reclamante, deci nu poate fi identificată nicio justificare legală pentru obstacularea demersului judiciar al acesteia.
Motivarea primei instanţe cu privire la această excepţie, redată la pct. I.1 din decizie este la adăpost de orice critică. De altfel, potrivit dispozitivului sentinţei, efectele ordinului modificat se întind „până la data încetării raportului de serviciu".
Şi în ceea ce priveşte fondul cauzei, soluţia adoptată de Curtea de apel este legală.
Potrivit dispoziţiilor art. 4 din OUG nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului bugetar:
„(1) Persoanele care ocupă funcţii de conducere în instituţiile şi autorităţile publice care sunt supuse restructurării vor fi trecute pe un post vacant în cadrul structurii organizatorice aprobate potrivit legii.
(2) În cazul în care postul vacant este inferior postului aferent funcţiei de execuţie a persoanei care a ocupat funcţia de conducere, postul vacant va fi transformat la acel nivel.
(3) În situaţia în care în cadrul structurii organizatorice, aprobată potrivit legii, nu există un post vacant, se transformă postul propriu al persoanei care a ocupat funcţia de conducere la nivelul funcţiei de execuţie avute de aceasta".
Anterior reorganizării activităţii la nivelul direcţiei în care era încadrată intimata, ea ocupa o funcţie publică de conducere: şef serviciu-expert clasa I, grad profesional superior, treapta de salarizare 1, poziţie ocupată prin concurs dar, după acest moment, prin ordinul a cărui legalitate este examinată, a fost trecută pe funcţia publică de execuţie de expert clasa I grad profesional principal treapta de salarizare 1.
Or, contrar susţinerilor recurentului, textul legal citat nu condiţionează transformarea postului vacant inferior într-un post corespunzător de îndeplinirea „condiţiei de experienţă şi vechime în muncă"şi, deci, soluţia primei instanţe de modificare a ordinului în privinţa gradului profesional al intimatei, superior, iar nu principal, este legală.
De altfel, în etapa administrativă de soluţionare a plângerii prealabile, în acelaşi sens s-a exprimat şi recurentul prin adresa nr. 515/CI din 13 martie 2009 (fila 52, dosar fond) dar, totuşi, prin răspunsul final comunicat intimatei s-a respins plângerea prealabilă ca nefondată.
2. Temeiul legal al soluţiei instanţei de recurs
Pentru considerentele expuse la pct. II.1 din decizie, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 şi art. 312 alin. (1) C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale împotriva sentinţei nr. 4431 din 11 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 5 noiembrie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 4797/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 4811/2010. Contencios. Obligare emitere act... → |
---|