ICCJ. Decizia nr. 4975/2010. Contencios. Excepţie nelegalitate act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FICAL
Decizia nr . 4975/2010
Dosar nr . 585/46/2010
Ședința publică de la 12 noiembrie 2010
p rin cererea reconvenţională formulată la data de 3 noiembrie 2008, în cadrul acţiunii având ca obiect revendicare introdusă de reclamanta SC F. SA împotriva pârâtei SC C.D. SA, aceasta din urmă a solicitat instanţei constatarea nulităţii absolute parţiale a Certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 17 decembrie 1993 eliberat de către Consiliul Judeţean Vâlcea pe numele reclamantei.
Prin încheierea din 13 aprilie 2009, Judecătoria Rm. - Vâlcea a unit cu fondul excepţia nulităţii actului administrativ în litigiu, apreciind cererea reconvenţională ca o cerere incidentală acţiunii principale, căreia îi sunt aplicabile dispoziţiile art. 17 C. proc. civ., punând în discuţie, din oficiu, excepţia de nelegalitate a certificatului menţionat.
p rin încheierea din 8 februarie 2010, Judecătoria Rm.Vâlcea, în temeiul art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, a dispus suspendarea judecării cauzei formulată de reclamanta SC F. SA Rm.Vâlcea, în contradictoriu cu pârâţii SC C.D. SA şi Ministerul Economiei având ca obiect acţiune în revendicare, până la soluţionarea excepţiei de nelegalitate vizând certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 17 decembrie 1993 eliberat reclamantei de către Consiliul Judeţean Vâlcea şi a trimis cauza în vederea soluţionării excepţiei la Curtea de Apel Piteşti.
Cauza a fost înregistrată pe rolul acestei din urmă instanţe, sub nr. 585/46/2010.
La termenul din data de 11 iunie 2010, instanţa a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii prezentei cereri, în temeiul art. 4 şi 11 din Legea nr. 554/2004.
b) Sentinţa primei instanţe
Prin sentinţa nr. 129/F-CONT din 11 iunie 2010, Curtea de apel Piteşti a respins, ca inadmisibilă, acţiunea formulată de reclamanta SC F. SA Rm.Valcea şi de pârâta SC C.D. SA Rm. Valcea, referitor la nelegalitatea Certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 17 decembrie 1993.
Pentru a pronunţa această sentinţă, prima instanţă a reţinut că dispoziţiile Legii nr. 554/2004, care permit repunerea în discuţie, în mod repetat şi fără limită în timp, a legalităţii oricărui act administrativ cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, contravine jurisprudenţei C.E.D.O. şi a Curţii de Justiţie de la Luxemburg, pronunţate în situaţii juridice similare, cu atât mai mult cu cât în privinţa actelor administrative cu caracter individual, admiterea excepţiei de nelegalitate produce efecte similare, ca întindere, si conţinut, cu anularea actului respectiv.
În consecinţă, în aplicarea prevederilor art. 20 alin. (2) şi art. 148 alin. (2) din Constituţie, prin raportare la principiile mai sus amintite, Curtea a înlăturat în speţă aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 262/2007 şi ale arţ. 11 alin. (2) teza finală din Legea nr. 262/2007 cu privire la emiterea certificatului de atestare a dreptului de proprietate pe numele pârâtei, act administrativ unilateral cu caracter individual, emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004 şi a cărui nelegalitate a fost invocată pe cale de excepţie.
2. Instanţa de recurs
a) Motivele de recurs
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs SC C.D. SA Craiova.
În motivele de recurs s-a susţinut că excepţia invocată din oficiu de judecător nu trebuia soluţionată de Curtea de apel, ci de instanţa sesizată cu judecarea fondului, arătând că terenul inclus în certificatul de atestare a dreptului de proprietate este situat sub posturile electrice de transformare proprietatea sa.
b) Analiza motivelor de recurs
Înalta Curte examinând motivele de recurs, legislaţia aplicabilă şi situaţia de fapt existentă în cauză reţine:
Situaţia de fapt
Obiectul analizei judiciare în prezenta cauză îl constituie excepţia de nelegalitate a certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 17 decembrie 1993 eliberat de Ministerul Industriilor.
Cererea a fost soluţionată de prima instanţă prin admiterea excepţiei inadmisibilităţii excepţiei de nelegalitate a unui act administrativ emis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
Legislaţia aplicabilă
C. proc. civ. art. 137: (1) Instanţa se va pronunţa mai întâi asupra excepţiilor de procedură, precum şi asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.
(2) Excepţiile nu vor putea fi unite cu fondul decât dacă pentru judecarea lor este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii.
Legea nr. 554/2004, art. 4 (1) Legalitatea unui act administrativ unilateral cu caracter individual, indiferent de data emiterii acestuia, poate fi cercetată oricând în cadrul unui proces, pe cale de excepţie, din oficiu sau la cererea părţii interesate. În acest caz, instanţa, constatând că de actul administrativ depinde soluţionarea litigiului pe fond, sesizează, prin încheiere motivată, instanţa de contencios administrativ competentă şi suspendă cauza. Încheierea de sesizare a instanţei de contencios administrativ nu este supusă niciunei căi de atac, iar încheierea prin care se respinge cererea de sesizare poate fi atacată odată cu fondul. Suspendarea cauzei nu se dispune în ipoteza în care instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de nelegalitate este instanţa de contencios administrativ competentă să o soluţioneze.
Constituţia României art. 11 1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.
Constituţia României art. 148 (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).
Din analiza reglementării cuprinse în art. 4 din Legea nr. 554/2004 rezultă că excepţia de nelegalitate poate viza şi acte administrative unilaterale individuale emise înainte de intrarea în vigoare a acestei legi.
Potrivit art. 15 din Constituţia României şi art. 1 C. civ., legile produc efecte pentru viitor.
În acelaşi timp potrivit prevederilor art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţei constante a C.E.D.O., dispoziţiile legale care permit verificarea legalităţii actelor administrative cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a legii, pe calea procedurii speciale a excepţiei de nelegalitate, încalcă dreptul la un proces echitabil.
De asemenea, textul art. 4 din Legea nr. 554/2004 nesocoteşte şi prevederile art. 47 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, aducând atingere principiului securităţii raporturilor juridice.
În exercitarea rolului constituţional, judecătorul naţional trebuie să aplice cu prioritate prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi dreptul comunitar.
Înalta Curte precizează că prin Legea nr. 30/1994 România a ratificat Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel încât aceasta face parte din dreptul intern, context în care judecătorul naţional va aplica prioritar prevederile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului şi ale jurisprudenţei Curţii, care împreună formează blocul de convenţionalitate.
În baza art. 148 alin. (2) şi (4) din Constituţia României reglementările comunitare au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.
Prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene sunt aplicabile direct, astfel că un act normativ intern nu poate produce efecte retroactiv, soluţia contrară fiind de natură a afecta principiul stabilităţii şi securităţii raporturilor juridice.
În realizarea acestui rol, jurisdicţia supremă a stabilit în mod constant că dispoziţiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 262/2007 nu sunt aplicabile actelor administrative unilaterale cu caracter individual emise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 554/2004.
În practica şi doctrina administrativă, a fost analizată excepţia de ilegalitate a actelor administrativ, fiind unanim admis că aceasta reprezintă un mijloc de apărare a celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative de autoritate ilegale, putând fi invocată de orice parte interesată, atât de reclamant prin acţiune cât şi de pârât prin întâmpinare.
Anterior adoptării Legii nr. 554/2004, excepţia de nelegalitate se invoca în faţa oricărei instanţe învestită cu soluţionarea pe fond a litigiului, iar efectul admiterii acesteia consta în înlăturarea, la soluţionarea cauzei, a efectelor unui act administrativ emis cu nesocotirea legii.
În consecinţă, o astfel de excepţie poate fi cercetată de instanţa de fond, ca mijloc de apărare, dar nu pe calea specială a controlului de legalitate exercitat de instanţa de contencios administrativ, procedură care a fost reglementată ulterior adoptării actului.
Înalta Curte mai arată că în raport de considerentele acestei decizii, sentinţa primei instanţe este legală şi temeinică, motivul de recurs fiind nefondat.
Având în vedere prezentele considerente, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va respinge, sentinţa primei instanţe fiind legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de SC C.D. SA Craiova, împotriva sentinţei civile nr. 129/F-CONT din 11 iunie 2010 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Obligă recurenta la plata sumei de 300 lei cheltuieli de judecată către intimata SC F. SA Râmnicu Vâlcea.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi.12 noiembrie 2010
Părțile dosarului
(conform datelor publicate pe portalul instanțelor)
- S.C." FAVIL "S.A. RÂMNICU VÂLCEA - Intimat (Reclamant)
- S.C." CEZ DISTRIBUȚIE "S.A. CRAIOVA - Recurent ( Pârât)
- MINISTERUL ECONOMIEI, COMERȚULUI ȘI MEDIULUI DE AFACERI - Intimat (Pârât)
Termenele dosarului
Dată de ședință | Oră începere ședință | |
---|---|---|
15.10.2010 | 9:00 |
|
12.11.2010 | 9:00 |
|
← ICCJ. Decizia nr. 4973/2010. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 5011/2010. Contencios. Obligare emitere act... → |
---|