ICCJ. Decizia nr. 5382/2010. Contencios. Cetăţenie. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE SI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 5382/2010
Dosar nr. 538/2/2009
Şedinţa publică din 3 decembrie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 3683 din data de 4 noiembrie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a admis acţiunea formulată de reclamanta S.M. în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiţiei şi l-a obligat pe acesta să examineze cererea reclamantei în maxim 60 de zile de la rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că reclamanta este cetăţean al Republicii Moldova care şi-a exprimat intenţia de a redobândi cetăţenia română în temeiul art. 101 din Legea nr. 21/1991 a cetăţeniei române, sens în care în luna octombrie a anului 2002 a depus cererea şi actele necesare la Secţia Consulară a Ambasadei României la Chişinău, cerere înregistrată pe rolul Secretariatului Comisiei pentru cetăţenie din cadrul pârâtului Ministerul Justiţiei sub nr. 7183/2003.
Evocând dispoziţiile Legii nr. 21/1991, ale art. 10 din Legea nr. 396/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene asupra cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 şi ale Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, Curtea a apreciat că durata de aproape şase ani de la depunerea dosarului nu poate constitui în nici un caz un termen rezonabil în sensul Convenţiei, iar din punct de vedere al Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu care Legea nr. 21/1991 se completează în mod corespunzător, prin nesoluţionarea cererii reclamantei de redobândire a cetăţeniei române într-un termen rezonabil, aceasta a fost vătămată în drepturile sale legate de aplicarea dispoziţiilor legale privind redobândirea cetăţeniei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul Ministerul Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, solicitând modificarea ei în sensul respingerii acţiunii reclamantei, pentru motive încadrate în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În motivarea căii de atac, recurentul a susţinut că în mod eronat a procedat instanţa de fond la soluţionarea cauzei, în lipsa părţilor şi fără a se fi cerut judecata în lipsă, şi că, din motive obiective, dispoziţia instanţei de fond privind examinarea cererii reclamantei în termen de 60 de zile este imposibil de pus în executare.
A mai arătat recurentul că din Adresa nr. 5480 din 4 mai 2010 emisă de către Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie rezultă că cererea de redobândire a cetăţeniei române nr. 7183/RD/2003 a reclamantei S.M. a fost aprobată prin Ordinul Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nr. 646/C din 02 martie 2010.
Examinând cauza prin prisma motivelor invocate în recurs şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., faţă de probatoriul administrat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.
Dispoziţiile Legii nr. 21/1991, în forma incidentă în speţă, prevedeau că "aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al ministrului justiţiei, care apreciază, în acest sens, asupra propunerilor Comisiei pentru cetăţenie"(art. 11 din Lege). Comisia pentru cetăţenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei, verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege (art. 13) Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetăţeniei. Raportul însoţit de cererea de acordare ori de redobândire a cetăţeniei va fi înaintat ministrului justiţiei (art. 17). Ministrul justiţiei, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege, emite în termen de 30 de zile calendaristice ordinul de redobândire a cetăţeniei române (art. 18).
Potrivit înscrisurilor depuse în recurs, prin Ordinul Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti nr. 646/C din 02 martie 2010 a fost aprobată redobândirea cetăţeniei române de către S.M. (Anexa 1, poziţia 202).
Faţă de cele arătate mai sus, Înalta Curte apreciază că dispoziţia instanţei de fond privind obligarea pârâtului Ministrului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti la examinarea cererii reclamantei a rămas fără obiect, sub acest aspect recursul fiind fondat.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 304¹ şi art. 312 alin. (2) C. proc. civ. raportat la art. 20 alin (3) din Legea 554/2004, Înalta Curte urmează a admite recursul formulat de către recurentul-pârât, modificând sentinţa recurată în sensul respingerii acţiunii reclamantei ca rămasă fără obiect, fără a mai intra în analiza celorlalte motive invocate de către recurent.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de Ministerul Afacerilor Externe împotriva sentinţei civile nr. 3683 din data de 4 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Modifică sentinţa recurată în sensul că respinge acţiunea ca rămasă fără obiect.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 3 decembrie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5372/2010. Contencios | ICCJ. Decizia nr. 5387/2010. Contencios → |
|---|
