ICCJ. Decizia nr. 779/2010. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr.779/2010
Dosar nr. 682/44/2009
Şedinţa publică din 12 februarie 2010
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Reclamanta A.Ş.C.A.D.O. din România a solicitat anularea răspunsului primit cu adresa nr. 4115 din 17 iunie 2008, de la pârâta A.N.P.C., în sensul de a-i fi recunoscut dreptul preşedintelui acesteia de a soluţiona reclamaţiile consumatorilor şi de a aplica amenzi, precum şi finanţarea activităţii acesteia de la bugetul de stat.
În motivarea acţiunii, reclamanta a susţinut că în îndeplinirea atribuţiilor pe care le are, în sensul protecţiei consumatorilor, s-a adresat autorităţii pârâte în scopul de a-i fi conferite prerogativele de a controla agenţii economici, de a aplica amenzi şi de a-i fi subvenţionată activitatea de la bugetul de stat. Răspunsul pârâtei nefiind pe măsura aşteptărilor sale, reclamanta l-a contestat prin prezenta acţiune în contencios administrativ.
Prin întâmpinare, autoritatea pârâtă a invocat excepţiile inadmisibilităţii, prematuri taţii şi a lipsei calităţii procesuale.
Analiza excepţiei inadmisibilităţii acţiunii face inutilă atât analiza celorlalte excepţii, cât mai ales a fondului pricinii.
Curtea de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, prin sentinţa civilă nr. 150 din 9 iunie 2009, a respins acţiunea formulată de reclamantă, ca inadmisibilă.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că reclamanta nu a făcut dovada parcurgerii procedurii prealabile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Împotriva acestei sentinţe considerată nelegală şi netemeinică a declarat recurs reclamanta A.Ş.C.A.D.O. din România.
Recurenta a susţinut, în esenţă, că instanţa de fond a respins cererea, ca inadmisibilă, neobservând că, la dosarul cauzei, reclamanta a depus dovada cu răspunsul nr. 15A/4876/ CA din 26 ianuarie 2009, de la G.R.
Recursul este nefondat pentru considerentele ce vor fi expuse în cele ce urmează:
Potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 „înainte de a se adresa instanţei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie să solicite autorităţii publice emitente, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte, a acestuia".
Plângerea se poate adresa, în egală măsură, organului ierarhic superior, dacă acesta există.
Parcurgerea procedurii administrative prealabile reprezintă o condiţie obligatorie, a cărei neîndeplinire afectează însuşi exerciţiul dreptului la acţiune în contencios administrativ, sancţiunea neexercitării acesteia fiind aceea a respingerii acţiunii ca inadmisibilă.
Procedura prealabilă consacră principiul revocabilităţii actelor administrative astfel că, în cazul în care emitentul actului constată ulterior că la emiterea actului au fost nerespectate dispoziţiile legale, să poată dispune în tot sau în parte anularea actului emis.
Introducerea de către reclamantă a contestaţiei la S.G.G. şi nu la organul emitent al răspunsului (respectiv A.N.P.C.) sau la organul ierarhic acesteia, nu substituie procedura prealabilă prevăzută de legea contenciosului administrativ.
Apreciind că petiţia sa a fost nelegal respinsă de către S.G.G., reclamantul a formulat acţiune în instanţă (dosar nr. 682/44/2009), având ca obiect „anulare act administrativ" respectiv adresa nr. 4115 din 17 iunie 2008 emisă de A.N.P.C.
Faţă de cele de mai sus se constată că acţiunea reclamantei a fost formulată fără îndeplinirea procedurii prealabile, astfel că, recursul urmează să fie respins, ca nefondat, hotărârea instanţei de fond fiind temeinică şi legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de A.Ş.C.A.D.O. din România împotriva sentinţei civile nr. 150 din 9 iunie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 12 februarie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 764/2010. Contencios. Obligare emitere act... | ICCJ. Decizia nr. 796/2010. Contencios. Refuz soluţionare... → |
---|