ICCJ. Decizia nr. 1168/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1168/2011

Dosar nr. 3240/2/2009

Şedinţa publică din 25 februarie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanţele cauzei

1. Obiectul acţiunii

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.A., constatarea calităţii acestuia de colaborator al Securităţii.

În motivarea cererii sale, reclamantul a arătat că, aşa cum rezultă şi din conţinutul notei de constatare din 10 septembrie 2008, pârâtul a fost recrutat în calitate de colaborator la data de 10 septembrie 1982, pentru „încadrarea informativă” a unui coleg de serviciu, semnând, la aceeaşi dată, un angajament de colaborare olograf şi primind numele conspirativ de „M.”.

A susţinut reclamantul că pârâtul ar fi furnizat date utile muncii de securitate, referitoare la persoane ce prezentau interes pentru organele de represiune ale statului, informaţii ce se refereau la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi care vizau îngrădirea dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, precum şi a dreptului la viaţă privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internaţional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.

2. Hotărârea primei instanţe

Prin sentinţa civilă nr. 1448 din 23 martie 2010, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, a respins acţiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a apreciat că din probele administrate în cauză de către reclamant poate fi reţinută doar activitatea pârâtului de furnizare de informaţii către lucrătorii Securităţii, aceste informaţii nefiind însă de natură să îndeplinească celelalte cerinţe ale legii, referitoare la scopul comunicării acestor date, respectiv denunţarea activităţilor sau atitudinilor potrivnice regimului totalitar comunist, sau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

A reţinut prima instanţă că aprecierile şi caracterizările pozitive ale organelor de securitate la adresa pârâtului, în contextul naturii informaţiilor furnizate şi menţionate anterior, nu pot face dovada calităţii de colaborator al Securităţii, astfel cum aceasta este definită de dispoziţiile OUG nr. 24/2008.

Instanţa fondului a mai constatat că din niciunul dintre înscrisurile depuse la dosarul cauzei nu reiese că informaţiile furnizate de pârât au periclitat în vreun mod integritatea fizică sau psihică a persoanelor despre care acesta a menţionat în notele oferite, mai mult, existând aprecieri explicite ale pârâtului referitoare la faptul că acele persoane nu aveau poziţii ostile orânduirii socialiste.

3. Recursul exercitat de reclamant

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamantul C.N.S.A.S., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie, potrivit art. 3041 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurentul-pârât a arătat că instanţa de fond a considerat greşit că pârâtul nu a furnizat informaţii cu privire la opinii sau activităţi contrare regimului comunist, neluând în considerare toate informaţiile rezultate din cuprinsul notelor de analiză întocmite de ofiţerii de legătură.

A mai arătat că în speţă sunt întrunite toate condiţiile prevăzute în art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, care se referă la informaţii furnizate, „indiferent sub ce formă”, care să vizeze încălcarea unor drepturi fundamentale: pârâtul a informat Securitatea despre două persoane care aveau „relaţii şi legături în RFG”, pe baza informaţiilor oferite, considerate „utile muncii de Securitate” fiind întreprinse măsuri operative care au constituit îngrădiri ale dreptului la viaţă privată al persoanelor urmărite.

II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs formulate şi a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată nefondată calea de atac.

1. Argumente de fapt şi de drept relevante

Intimatul-pârât M.A. a fost supus verificărilor efectuate de Consiliul Naţional al Audiovizualului în temeiul art. 3 lit. z) din OUG nr. 24/2008, în considerarea calităţii sale de deţinător al titlului de luptător pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989.

Analizând probele rezultate în urma verificărilor, Curtea de apel a ajuns în mod corect la concluzia - împărtăşită şi de instanţa de control judiciar - că informaţiile prezentate de intimatul-pârât nu se referă la activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist şi nu vizau îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

Potrivit art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, are calitatea de colaborator al Securităţii „persoana care a furnizat informaţii, indiferent sub ce formă, precum note şi rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securităţii, prin care se denunţau activităţile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist şi care au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale”.

Din interpretarea acestei prevederi legale rezultă că, în optica legiuitorului, calitatea de „colaborator al Securităţii”, presupune întrunirea a trei condiţii cumulative:

furnizarea de informaţii, indiferent sub ce formă;

- informaţiile să denunţe activităţi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist;

- informaţiile să vizeze îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

În esenţă, critica formulată în recurs vizează la neluarea în considerare a informaţiilor consemnate în notele de analiză întocmite de lucrătorii securităţii, care, în opinia recurentului-pârât, se încadrează în ipoteza art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008, cu referire expresă la nota de analiză din data de 8 decembrie 1986, emisă de un ofiţer al Inspectoratului Judeţean Prahova şi consemnată lanota de constatare.

Textual, din această notă de analiză s-au citat următoarele: „La data de mai sus, împreună cu şeful serviciului am analizat activitatea şi aportul informativ al informatorului „M”. Cu acest prilej s-a putut constata că a furnizat date utile muncii de securitate referitoare la persoane care prezintă interes pentru munca de securitate: A.M. şi Ş.F., ultima cunoscută cu relaţii şi legături în R.F.G., despre unele neajunsuri şi starea de pericol existentă la staţia de oxidare a bitumului etc, în baza căruia s-au întreprins măsuri operative. Pentru viitor inf. M. va fi dirijat să ne informeze asupra stării de spirit a personalului muncitor, calitatea produselor ce se realizează în secţia vată (subl. D.I.), cum se respectă prevederile deciziei 400/1981 şi deciziei 408/19986, calitatea produselor la liniile tehnologice, poziţia unor persoane ce execută deplasări în interes de serviciu în străinătate. Verificarea inf. M. o vom face cu sprijinul inf. G.M. şi I. Apreciem că inf. M. este util muncii de securitate şi poate fi folosit în continuare".

După cum se poate observa, informaţiile pe are lucrătorul de Securitate le-a consemnat ca fiind primite de la informatorul M. vizează „unele neajunsuri şi starea de pericol existentă la staţia de oxidare a bitumului”, aport informativ în baza căruia s-au întreprins măsuri operative şi s-au solicitat date legate de starea de spirit a personalului muncitor, calitatea produselor, respectarea unor acte normative legate de desfăşurarea activităţii şi deplasările în interes de serviciu, fără a fi menţionată o relatare concretă, privind activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist ale unei peroane determinate.

Celelalte menţiuni se referă numai la unele aspecte generale, împrejurări deja cunoscute sau aprecieri ale lucrătorului de securitate („date utile muncii de securitate referitoare la persoane care prezintă interes pentru munca de securitate: A.M şi S.F., ultima cunoscută cu relaţii şi legături în R.F.G.”; „informatorul M. (…) a furnizat materiale şi date utile muncii de securitate (…)”; „ (…) dispune de calităţi care îl fac util muncii de securitate” etc.).

Aceste aprecieri cu caracter general asupra activităţii intimatului-pârât nu sunt însă dublate de informaţiile corespunzătoare, oferite în concret de acesta, astfel că instanţa, obligată să examineze ea însăşi datele comunicate, pentru a verifica dacă acestea se încadrează în ipoteza normei juridice, nu a avut la dispoziţie elemente consistente care să se circumscrie definiţiei legale a colaboratorului Securităţii.

Neîndeplinirea cerinţei ca informaţiile să privească activităţi sau atitudini potrivnice regimului comunist face de prisos analiza ultimei condiţii legale, ce impune ca informaţiile astfel circumstanţiate să aibă aptitudinea de a atrage încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor vizate.

2. Temeiul legal al soluţiei adoptate în recurs

Având în vedere toate considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, nefiind identificate motive de reformare a sentinţei, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 şi art. 3041 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva sentinţei civile nr. 1448 din 23 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a de contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 februarie 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1168/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs