ICCJ. Decizia nr. 1245/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL

Decizia nr. 1245/2011

Dosar nr. 511/43/2009

Şedinţa publică din 2 martie 2011

Asupra recursului de faţă;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Târgu-Mureş, reclamanta H.E. a solicitat, în contradictoriu cu M.F.P., anularea Ordinului nr. 2298/2008 emis de Ministrul Economiei şi Finanţelor ca nelegal, şi obligarea pârâtului la plata tuturor drepturilor salariale cuvenite reclamantei reprezentând diferenţa de la o retribuţie lunară de 1.820 lei, la suma de 1.324 lei, începând din 02 iunie 2008, până în prezent, actualizate cu rata inflaţiei, până la data plăţii efective, iar, pe viitor, achitarea integrală a salariului de bază de 1.820 lei lunar.

Prin sentinţa nr. 78 din 28 aprilie 2010, Curtea de Apel Târgu-Mureş a respins acţiunea formulată de reclamanta H.E., împotriva M.F.P., pentru anularea Ordinului nr. 2298/2008 emis de Ministrul economiei şi finanţelor.

Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond reţinut, în esenţă, că reclamanta a invocat nelegalitatea Ordinului nr. 2298/2008 emis de Ministrul Economiei şi Finanţelor, fără să arate care sunt dispoziţiile încălcate cu ocazia emiterii ordinului, astfel că acţiunea nu cuprinde decât o descriere a stării de fapt, fără să se indice în concret care sunt textele de lege nerespectate cu ocazia emiterii ordinului.

Din analiza dispoziţiilor legale menţionate în cuprinsul actului atacat, respectiv art. 11 alin. (4) din HG nr. 386/2007, Legea nr. 188/1999, HG nr. 1209/2003 şi OG nr. 6/2007, precum şi Ordinul M.E.F. nr. 1850/2008, instanţa de fond a constatat că aceste dispoziţii au caracter general şi au fost respectate cu ocazia emiterii actului atacat, iar în niciuna dintre aceste dispoziţii nu există reglementări cu privire la aspectul contestat de reclamantă prin acţiune.

Împotriva acestei sentinţe a formulat recurs reclamanta H.E., susţinând că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică pentru următoarele motive, ce se încadrează din punct de vedere procedural în prevederile art. 304 pct. 7, 9 şi 3041 C. proc. civ.:

- hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină acţiunea, fiind respinsă fără a se analiza litigiul supus judecăţii;

- au fost încălcate, la pronunţarea hotărârii, dispoziţii legale esenţiale, care reglementează stabilitatea elementelor contractului de muncă şi promovarea funcţionarilor publici, respectiv art. 41 C. mun. şi art. 54, 56, 57, 58, 59, 64 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici;

- pârâtul M.F.P. nu a dovedit motivul pentru care există neconcordanţe între informaţiile furnizate prin adresa nr. 396601 din 27 august 2009 şi extrasul din statul de funcţii aferent A.F.P. Târnăveni anexat la întâmpinarea depusă de D.G.F.P. Mureş – Serviciul juridic;

- într-un caz similar, pentru funcţia de şef administraţie adjunct pentru A.A.V.S. în cadrul A.F.P. Târnăveni, s-a procedat la transformarea postului din grad asistent în grad superior, ceea ce, în cazul său, nu s-a întâmplat, creându-se o discriminare.

Analizând actele şi lucrările dosarului de fond, precum şi motivele de recurs invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:

În mod greşit recurenta - reclamantă susţine că prin Ordinul M.E.F. nr. 2298/2008 a avut loc o modificare unilaterală a raporturilor sale de serviciu, în sensul că salariul său a fost diminuat în mod abuziv şi nejustificat, fiind corespunzător unui grad profesional inferior.

Prin înscrisurile depuse la dosar pârâtul M.F.P. a făcut dovada că încadrarea salarială a reclamantei făcută prin Ordinul nr. 1913/2008 (Ordinul anterior celui atacat) s-a datorat unei erori materiale, din statul de funcţii rezultând că salarizarea şefului administraţie trezorerie şi contabilitate la A.F.P. Târnăveni era corespunzătoare funcţiei publice de execuţie de expert asistent clasa I, treapta 1.

În consecinţă, prin Ordinul M.E.F. nr. 2298/2008 s-a făcut aplicarea art. 6 alin. 4 din OG nr. 6/2007, potrivit căruia: „Funcţionarii publici care ocupă, în condiţiile legii, o funcţie publică de conducere beneficiază de salariul de bază prevăzut pentru funcţia publică de execuţie deţinută anterior la care se adaugă indemnizaţia de conducere. În situaţia în care salariul de bază prevăzut pentru funcţia publică de execuţie deţinută anterior este mai mic decât salariul de bază al funcţiei publice de execuţie aferent funcţiei publice de conducere vacante, prevăzută în statul de funcţii funcţionarul public va beneficia de acesta. De această prevedere beneficiază şi funcţionarii publici numiţi în funcţii publice de conducere anterior anului 2008, drepturile salariale urmând a fi acordate de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe".

Anterior numirii în funcţia publică de conducere de şef administraţie adjunct trezorerie şi contabilitate publică, reclamanta ocupa funcţia public de conducere de şef birou, fiind salarizată corespunzător funcţiei publice de execuţie de expert principal, clasa I, treapta 1, iar, după cum s-a arătat mai sus postul prevăzut şi aprobat prin statul de funcţii pentru funcţia publică de conducere vacantă de şef administraţie adjunct trezorerie şi contabilitate publică (ocupat prin concurs de reclamantă) era de expert asistent clasa treapta 1.

Pentru considerentele menţionate, Înalta Curte constată că, în mod corect instanţa de fond a motivat, prin hotărârea atacată, că reclamanta nu a dovedit încălcarea unor norme legale cu ocazia emiterii Ordinului M.E.F. nr. 2298/2008 sau existenţa altei salarizări pentru postul pe care îl ocupă, astfel că, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de H.E. împotriva Sentinţei nr. 78 din 28 aprilie 2010 a Curţii de Apel Târgu-Mureş, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2011.

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1245/2011. Contencios. Anulare act administrativ. Recurs