ICCJ. Decizia nr. 1316/2011. Contencios. Alte cereri. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1316/2011
Dosar nr. 39688/3/2008
Şedinţa publică din 4 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
1. Soluţia instanţei de fond.
Prin cererea adresată Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, C.N.S.A.S. a formulat acţiune pentru constatarea existenţei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe O.A.
În motivarea cererii se arată că verificarea s-a dispus din oficiu având în vedere faptul că pârâtul a fost candidat la funcţia de P. al municipiului Odorheiu-Secuiesc, judeţul Harghita.
Din cuprinsul notei de constatare a rezultat că pârâtul a fost recrutat de fosta Securitate şi a semnat şi un angajament, preluând numele conspirativ „N.", dar că în dosarul de reţea nu se regăsesc note informative ale acestuia ci numai un document redactat de el în care enumeră persoanele despre care poate furniza informaţii Securităţii.
Însă, note informative semnată de pârât se regăsesc în dosarele de urmărire informativă a doi colegi de facultate, astfel că se apreciază că sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru constatarea calităţii de colaborator al Securităţii.
Prin Încheierea din 5 decembrie 2008 a Tribunalului Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei şi înaintarea Curţii de Apel Bucureşti, în raport de dispoziţiile art. 34 din OUG nr. 24/2008.
Cauza a fost înregistrată sub nr. 39688/3/2008 la Curtea de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal.
2. Soluţia instanţei de fond.
Prin Sentinţa civilă nr. 753 din 10 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia contencios administrativ şi fiscal, a fost respinsă, ca neîntemeiată, acţiunea reclamantului C.N.S.A.S.
În motivarea soluţiei instanţa de fond a reţinut că pârâtul nu poate fi considerat colaborator al Securităţii întrucât informaţiile au fost date în timpul anchetării sale pentru motive politice, anchetă derulară în perioada martie – aprilie 1989. Pârâtul şi alţi colegi de facultate, audiaţi ca martori în prezenta cauză, au fost anchetaţi pentru că erau acuzaţi că au ascultat un post de radio străin, radio K., că au făcut afirmaţii duşmănoase la adresa situaţiei social-politice şi economice a României, a nivelului scăzut de viaţă, aşa cum rezultă dintr-un raport întocmit de ofiţerul de cercetare penală la 15 martie 1989.
În timpul anchetei au fost supuşi ameninţărilor cu închisoarea, cu excluderea din facultate iar cei trei au dat declaraţii cu conţinut identic pentru că aşa au convenit.
Reclamantul C.N.S.A.S. susţine că pârâtul a fost colaborator al Securităţii pentru că a dat informaţii, dar singura informare este cu privire la cei doi colegi ai săi de facultate care au fost anchetaţi împreună cu pârâtul, dar această informare a fost singura modalitate de a scăpa de presiunile la care au fost supuşi de Securitate.
Deşi C.N.S.A.S. susţine că informaţiile au vizat îngrădirea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, totuşi informaţiile au fost furnizate în timpul anchetei iar cei doi ştiau despre cele ce pârâtul avea să declare, pentru că şi ei au dat declaraţii cu conţinut identic şi nu se poate spune că prin aceasta le-au fost îngrădite drepturi şi libertăţi fundamentale, libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor.
3. Calea de atac exercitată.
Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs C.N.S.A.S.
În motivele de recurs se critică soluţia instanţei de fond deoarece informaţiile pe care pârâtul le-a furnizat Securităţii nu au fost date în timpul anchetei ci pe baza unui angajament semnat de colaborare, în cadrul unei relaţii conspirate cu Securitatea şi în cuprinsul unor note informative tipice, semnate cu numele conspirativ „N." şi nu cu numele real.
Referitor la incidenţa dispoziţiilor art. 2 lit. b) teza a II-a din OUG nr. 24/2008 aceasta este o situaţie de excepţie, care este de strictă interpretare şi aplicare, iar instanţele nu pot extinde aplicarea prevederilor acestea şi pentru alte situaţii decât cele expres prevăzute de lege.
Mai mult, informaţiile furnizate îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008:
- prima condiţie, furnizarea de informaţii despre atitudini sau acţiuni potrivnice regimului comunist este îndeplinită pentru că se refereau la ascultarea de posturi străine şi comentarea ştirilor „de pe o poziţie duşmănoasă";
- a doua condiţie viza încălcarea unor drepturi fundamentale pentru că pârâtul putea şi trebuia să conştientizeze posibilele urmări ale informaţiei furnizate, mai ales că atât pârâtul cât şi cele două victime ale informării fuseseră avertizaţi de consecinţele faptelor, astfel că s-a încălcat dreptul la viaţa privată.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinţei recurate şi admiterea acţiunii, reţinerea existenţei calităţii de colaborator al Securităţii în ceea ce-l priveşte pe O.A.
4. Soluţia instanţei de recurs.
După examinarea motivelor de recurs, a dispoziţiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:
Reclamantul a solicitat instanţei de fond să se constate calitatea de colaborator al Securităţii a pârâtului A.O., în raport de angajamentul pe care acesta l-a semnat cu Securitate şi de notele informative ce se refereau la doi colegi de facultate, toţi trei fiind anchetaţi în perioada martie – aprilie 1989 pentru că au fost surprinşi când făceau nişte fotografii unui castel din Transilvania.
Instanţa de fond a respins acţiunea apreciind că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.
Referitor la motivele de recurs invocate de C.N.S.A.S., se constată că acestea sunt nefondate.
Mai întâi, în raport de dispoziţiile art. 2 lit. b) teza a II-a din OUG nr. 24/2008 potrivit cărora „Persoana care a furnizat informaţii cuprinse în declaraţii, procese-verbale, interogatorii sau note de confruntare, date în timpul anchetei şi procesului, în stare de libertate, de reţinere sau arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată şi condamnată, nu este considerat colaborator al Securităţii, iar actele şi documentele care consemnau aceste informaţii sunt considerate parte a propriului dosar", susţinerile recurentului sunt neîntemeiate.
Aşa cum rezultă din actele depuse la dosar, atât pârâtul cât şi cei doi colegi de facultate despre care se susţine că a dat informaţii, au fost cercetaţi de organele de cercetare penală.
Declaraţiile date de aceştia, dar nedatate, au conţinut aproape identic şi ei recunoşteau că audiau postul de radio K. care transmite ştiri antiromâneşti, că au făcut comentarii necorespunzătoare cu privire la realităţile socio-economice din România.
Dovada că au fost anchetaţi şi de Securitate este faptul că aceste declaraţii se regăsesc în dosarele Securităţii ce au fost predate C.N.S.A.S.
Pentru că aceste declaraţii nu sunt datate, nu se poate stabili dacă au fost ulterioare semnării angajamentului de către pârât la 26 aprilie 1989, dar pentru că propunerea de recrutare a fost la 18 aprilie 1989, se poate aprecia că declaraţiile au fost date anterior.
Din probele administrate rezultă că declaraţiile dar şi angajamentul, au fost semnate de pârât atunci când era anchetat de organele Securităţii.
Mai mult, deşi reclamantul C.N.S.A.S. încearcă să dovedească întocmirea notelor de informaţii date de pârât după semnarea angajamentului, chiar în nota de constatare se arată inadvertenţele din înscrisurile aflate la dosar.
Astfel, nota informativă ce viza pe cei doi colegi este datată 14 mai 1989, dar se precizează că în copie apare data de 4 aprilie 1989, ceea ce înseamnă că era dată anterior semnării angajamentului la 26 aprilie 1989, situaţie identică cu cea din 13 aprilie 1989, a cărei copie este datată 3 aprilie 1989, deci, oricum, anterior semnării angajamentului.
Toate acestea dovedesc faptul că declaraţiile au fost date în perioada în care pârâtul era anchetat de către organele Securităţii, chiar pârâtul era urmărit, aşa cum rezultă dintr-un raport întocmit la 18 septembrie 1989, după anchetarea sa, de către un informator cu nume conspirativ „N.".
Chiar şi dacă nu s-ar aprecia că declaraţiile au fost date în timpul anchetei Securităţii, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 2 lit. b) din OUG nr. 24/2008 pentru că cele două condiţii trebuie îndeplinite cumulativ, respectiv:
- să vizeze furnizarea de informaţii despre atitudini şi acţiuni potrivnice regimului comunist şi
- să vizeze încălcarea unor drepturi fundamentale ale omului.
Dacă prima condiţie este îndeplinită pentru că acestea vizau asemenea acţiuni, cea de-a doua condiţie nu este îndeplinită, deoarece nu au fost încălcate şi nici măcar vizate, drepturi şi libertăţi fundamentale.
Cei doi ce au făcut obiectul declaraţiilor pârâtului au convenit împreună cu pârâtul să recunoască faptele pentru care erau cercetaţi, iar fiecare în declaraţia sa recunoştea că împreună cu ceilalţi ascultau posturi de radio străine şi comentau realităţile socio-economice.
De altfel, în baza acelor declaraţii şi pârâtul era urmărit de Securitate, toţi trei făcând obiectul cercetărilor de către organele Securităţii.
Apreciind că soluţia instanţei de fond este legală şi temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de C.N.S.A.S. împotriva Sentinţei civile nr. 753 din 10 februarie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 4 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1313/2011. Contencios. Suspendare executare... | ICCJ. Decizia nr. 1320/2011. Contencios. Despăgubire. Recurs → |
|---|
