ICCJ. Decizia nr. 1250/2011. Contencios. Anulare decizie Uniunea Naţionala a Barourilor din România. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1250/2011
Dosar nr. 692/33/2010
Şedinţa publică din 2 martie 2011
Asupra recursurilor de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Prima instanţă
1. Sesizarea instanţei de fond
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Cluj, reclamanta Z.L.R. a solicitat ca instanţa să dispună în contradictoriu cu U.N.B.R. şi Baroul Bistriţa Năsăud anularea Deciziei nr. 751 emisă la 20 martie 2010 de Consiliul U.N.B.R. şi pe cale de consecinţă şi anularea Deciziei nr. 56 din 24 noiembrie 2009 emisă de Consiliul Baroului Bistriţa Năsăud prin care s-a respins solicitarea petiţionarei de a fi înscrisă în Tabloul avocaţilor definitivi, în cadrul acestui Barou.
2. Apărările pârâtelor
Prin întâmpinare, pârâtul Baroul Bistriţa Năsăud a solicitat respingerea acţiunii, în principal ca urmare a admiterii excepţiei autorităţii de lucru judecat, iar în subsidiar ca nefondată.
Pârâta Uniunea Naţională a Barourilor din România a solicitat respingerea acţiunii, în considerarea faptului că reclamanta şi-a valorificat dreptul obţinut ca urmare a promovării examenului în profesie din sesiunea noiembrie 2006,însă, datorită faptului că nu a înţeles să renunţe la starea de incompatibilitate în termen de 2 luni, aşa cum prevede art. 25 alin. (2) din Legea 51/1995, calitatea de avocat s-a suspendat, fiind trecută pe tabloul avocaţilor incompatibili.
3. Soluţia instanţei de fond
Prin Sentinţa nr. 270 din 24 iunie 2010, Curtea de Apel Cluj a respins excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de pârâtul Baroul Bistriţa Năsăud, a admis acţiunea formulată de reclamanta Z.L.R. şi în consecinţă a anulat Deciziile nr. 56 din 24 noiembrie 2009 şi nr. 751 din 20 martie 2010, obligând pârâtul să recunoască dreptul reclamantei la înscrierea în tabloul avocaţilor corespunzător situaţiei „incompatibil".
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a constatat că excepţia autorităţii de lucru judecat nu este întemeiată, având în vedere că în dosarul invocat de intimate s-a solicitat de către reclamantă anularea unor acte - decizii emise de pârâţi în sensul revocării înscrierii în tabloul avocaţilor definitivi, iar în prezentul dosar se atacă refuzul soluţionării unei cereri adresate intimaţilor şi respectiv nepunerea în executare a deciziei de primire în avocatură.
În ceea ce priveşte fondul cauzei, prima instanţa a reţinut în esenţă că din analiza Regulamentului cadru - art. 2 alin. (2), a Legii 51/1995 - art. 14, art. 21 şi art. 27, reiese că cel care a fost primit în profesia de avocat se poate prevala de Decizia de primire şi înscrie în tabloul avocaţilor, respectiv tabloul avocaţilor incompatibili sau definitivi, iar în condiţiile unei situaţii de incompatibilitate, cel în cauză dacă nu îşi rezolvă situaţia de incompatibilitate, în termen de două luni, încetează a mai profesa, întrucât Decizia de primire în avocatură nu îşi mai poate produce efectele.
Concluzionând, instanţa de fond a apreciat că după promovarea examenului de admitere în profesia de avocat, persoana în cauză poate fi înscrisă în tabloul avocaţilor definitivi şi respectiv suspendată, astfel că neînscrierea reclamantei în tabloul avocaţilor,în considerarea faptului că este incompatibilă, nu reprezintă un refuz nejustificat.
II. Instanţa de recurs
Împotriva acestei sentinţe, au declarat recurs pârâta U.N.B.R. şi pârâtul Baroul Bistriţa Năsăud.
1. Criticile pârâtei U.N.B.R.
Recurenta – pârâtă U.N.B.R. a criticat sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie invocând în drept dispoziţiile art. 3041 şi 304 pct. 6 şi 9 C. proc. civ., arătând că prin soluţia pronunţată prima instanţă a acordat mai mult decât a cerut intimata – reclamantă, care a solicitat numai anularea actelor administrative reprezentate de Decizia nr. 56 din 24 noiembrie 2009 a Baroului Bistriţa Năsăud şi Decizia nr. 751 din 20 martie 2010 a Consiliului U.N.B.R., însă instanţa a obligat pârâtul (fără a preciza care dintre aceştia) să recunoască dreptul reclamantei la înscrierea în tabloul corespunzător situaţiei „incompatibil", ceea ce excede cadrului procesual cu care a fost învestită instanţa de judecată, nefiind determinat subiectul obligaţiei, respectiv pârâtul căruia îi revine sarcina de a o duce la îndeplinire.
Recurenta - pârâtă a susţinut că deşi s-a reţinut corect situaţia de fapt, s-a aplicat greşit legea la soluţionarea cauzei.
A învederat recurenta că intimata - reclamantă a promovat examenul de admitere în profesia de avocat în sesiunea din noiembrie 2006, rezultatele fiind validate pe 8 decembrie 2006, iar prin Decizia nr. 18 din 22 ianuarie 2007 s-a dispus înscrierea acesteia pe tabloul avocaţilor din cadrul Baroului Bistriţa Năsăud, însă prin Decizia nr. 58 din 13 aprilie 2007 s-a revocat Decizia de primire în profesie, întrucât intimata nu a renunţat la incompatibilitate în termen de 2 luni de la data comunicării acestei decizii, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.
S-a arătat că prin Sentinţa nr. 497/2007 Curtea de Apel Cluj a admis contestaţia intimatei împotriva Deciziei de revocare nr. 58/2007, însă prin Decizia Î.C.C.J. nr. 1271/2008 s-a admis recursul Baroului Bistriţa Năsăud şi al U.N.B.R., s-a modificat în tot sentinţa atacată şi s-a respins irevocabil contestaţia intimatei.
Recurenta a susţinut că în 21 septembrie 2009 intimata - reclamantă Z.L.R. a solicitat cu cererea înregistrată sub nr. 190/2009 să fie înscrisă ca avocat definitiv în Baroul Bistriţa Năsăud, în temeiul art. 24 alin. (2) din Regulamentul privind organizarea examenului de admitere în profesia de avocat, adoptat prin Decizia Consiliului U.N.B.R. din 22 septembrie 2007, însă aceasta a procedat greşit formulând o nouă cerere de intrare în barou, deoarece ar fi trebuit numai să facă dovada stării de incompatibilitate, fapt care i-ar fi permis să fie trecută pe lista avocaţilor definitivi, solicitarea acesteia din cererea nr. 190 din 2009 fiind lipsită de obiect.
S-a concluzionat că prima instanţă, deşi recunoaşte că intimatei trebuie să i se aplice statutul de incompatibil, totuşi anulează Deciziile 56/2009 şi 751/2010 care priveau respingerea cererii de înscriere ca avocat definitiv şi nu refuzul de înscriere în tabelul avocaţilor incompatibili.
2. Criticile pârâtului Baroul Bistriţa Năsăud
Recurentul - pârât Baroul Bistriţa Năsăud acriticat la rândul său sentinţa pentru nelegalitate şi netemeinicie susţinând că prima instanţă a acordat ceea ce nu s-a cerut, deoarece intimata - reclamantă a solicitat prin cererea de chemare în judecată a se dispune înscrierea ei pe tabloul avocaţilor definitivi din Baroul Bistriţa - Năsăud, în timp ce instanţa prin hotărârea recurată a obligat recurentul să recunoască dreptul intimatei de a fi înscrisă în tabloul avocaţilor incompatibili, fiind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 6 C. proc. civ.
Recurentul a mai învederat că soluţia Curţii de Apel consacră o situaţie imposibilă din punct de vedere legal şi faptic, în sensul că o persoană poate profesa avocatura şi poate exercita în acelaşi timp o altă funcţie (cea de asistent judiciar la Tribunalul Bistriţa Năsăud în cazul intimatei - reclamante), timp de două luni, până când se hotărăşte pe care dintre profesii o va continua, ceea ce contravine prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 303 din 2004, potrivit cărora funcţia ocupată de intimată în prezent, de asistent judiciar, este incompatibilă cu „orice alte funcţii publice sau private" .
S-a arătat că prin Decizia 1271/2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie s-a precizat condiţionarea înscrierii intimatei ca avocat definitiv pe tabloul avocaţilor, de renunţarea la starea de incompatibilitate, însăintimata prin cererea înregistrată sub nr. 190 din 21 septembrie 2009 şi-a reiterat solicitarea de a fi înscrisă pe tabloul avocaţilor definitivi, fără a face dovada renunţării la orice stare de incompatibilitate, situaţia sa fiind identică cu cea din 2007, asupra căreia instanţa supremă s-a pronunţat în mod irevocabil, aşa încât în mod corect cererea sa a fost respinsă atât de Baroul Bistriţa - Năsăud prin Decizia nr. 56 din 24 noiembrie 2009, menţinută prin Decizia 751 din 20 martie 2010 a U.N.B.R., solicitându-se admiterea recursului şi modificarea sentinţei în sensul respingerii acţiunii reclamantei.
3.Considerentele Înaltei Curţi asupra recursurilor
Analizând sentinţa criticată prin prisma motivelor de recurs, ţinând cont de actele şi lucrările dosarului, precum şi de dispoziţiile legale incidente, Curtea constată următoarele:
A) Cu privire la recursul formulat de Baroul Bistriţa – Năsăud:
Recurentul - pârâta fost citat cu menţiunea de a timbra recursul cu taxă judiciară de timbru de 2 lei şi timbru judiciar de 0,15 lei, potrivit dovezii de îndeplinire a procedurii de citare de la fila 20 dosar recurs.
Art. 20 (1) din Legea nr. 146/1997 republicată prevede că taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar neîndeplinirea obligaţiei de plată până la termenul stabilit se sancţionează cu anularea acţiunii sau a cererii, conform alin. (3) din acelaşi text.
Cum recurentul - pârât nu şi-a îndeplinit obligaţia de a timbra cererea de recurs până la termenul de judecată din 2 martie 2011, Înalta Curte urmează a anula recursul pârâtului pentru netimbrare.
B) Cu privire la recursul formulat de pârâta U.N.B.R.:
Prima critică formulată de recurentă, întemeiată pe dispoziţiile art. 304 pct. 6 C. proc. civ., în sensul că prima instanţă a acordat mai mult decât s-a cerut este corectă, deoarece intimata – reclamantă nu a solicitat în acţiunea cu care a investit instanţa de contencios, ca vreunul dintre pârâţii U.N.B.R. sau Baroul Bistriţa Năsăud să fie obligat să o înscrie în Tabloul privind avocaţii incompatibili, ci să fie trecută pe Tabloul avocaţilor definitivi, prin soluţia pronunţată Curtea de Apel Cluj depăşindu-şi astfel limitele investirii şi încălcând prevederile art. 129 alin. (6) C. proc. civ.
Şi cea de-a doua critică formulată de recurenta – pârâtă U.N.B.R. este corectă, deoarece prin Decizia nr. 1271 din 26 martie 2008 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a constatat cu putere de lucru judecat că pentru înscrierea intimatei – reclamante ca „avocat definitiv pe tabelul avocaţilor, aceasta trebuie să renunţe la starea de incompatibilitate, în termen de 2 luni, ceea ce nu a făcut, continuând activitatea de asistent judiciar" - (pag. 4 alin. (2) din decizie), contrar prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/1995, art. 24 din Regulamentul privind organizarea examenului de primire în profesia de avocat, sancţiunea nerespectării acestei obligaţii de nerenunţare la starea de incompatibilitate fiind reglementată de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 51/1995.
Intimata – reclamantă nu a probat că a renunţat la funcţia de asistent judiciar nici până la data înregistrării cererii nr. 190 din 21 septembrie 2009 la Baroul Bistriţa Năsăud, prin care a reiterat solicitarea de a fi înscrisă pe Tabloul avocaţilor definitivi şi nici până la data soluţionării prezentului recurs, astfel încât subzistă motivele existente din anul 2007, când intimata - reclamantă a formulat pentru prima dată o astfel de cerere, ca urmare a promovării examenului de primire în profesia de avocat, din noiembrie 2006, asupra cărora instanţa supremă s-a pronunţat, statuând că nu poate exercita profesia de avocat în condiţiile în care se află într-o situaţie de incompatibilitate.
Deşi textul art. 25 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 republicată vizează data de la care se produc efectele deciziile de primire în profesia de avocat şi anume „de la data încetării stării de incompatibilitate, care trebuie rezolvată în termen de 2 luni de la emiterea deciziei", din art. 15 lit. f) coroborat cu art. 28 al Statutului profesiei de avocat rezultă că una dintre condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi primit în această profesie, este aceea a inexistenţei unei stări de incompatibilitate.
Prin urmare, în cazul în carepersoananu renunţă la starea de incompatibilitate, chiar dacă a fost admisă la examenul de intrare în profesia de avocat, nu poate fi primită în această profesie decât după ce face dovada încetării stării de incompatibilitate, ceea ce în speţă nu s-a întâmplat nici măcar până la judecarea recursului, intimata - reclamantă continuând să îndeplinească funcţia de asistent judiciar la Tribunalul Bistriţa Năsăud.
Pe de altă parte, în nici un caz nu poate fi dispusă înscrierea acesteia pe tabloul avocaţilor incompatibili, deoarece din interpretarea gramaticală şi teleologică a art. 25 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 republicată rezultă că înscrierea în acest tablou nu se poate face decât pentru avocaţii definitivi sau stagiari care au figurat în tabloul anual întocmit de Baroul Local, conform art. 24 din lege, iar în cursul exercitării profesiei acestora a intervenit un motiv de incompatibilitate dintre cele reglementate de art. 15 din lege sau art. 28 din Statutul profesiei de avocat, ori intimata - reclamantă nu se afla în această situaţie, deoarece potrivit Deciziei 1271/2008 a Î.C.C.J. nu a fost înscrisă în Tabloul avocaţilor definitivi.
În concluzie, pentru a-şi valorifica dreptul de a fi primită în profesia de avocat ca urmare a promovării examenului din noiembrie 2006, intimata - reclamantă nu trebuia decât să solicite trecerea în această profesie, făcând dovada încetării stării de incompatibilitate,aşa cum de altfel s-a reţinut în Decizia menţionată anterior.
4. Soluţia instanţei de recurs
Astfel fiind, în temeiul art. 304 pct. 6 şi 9 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul pârâtei U.N.B.R. şi va modifica în tot sentinţa, în sensul că va respinge acţiunea reclamantei ca nefondată şi va anula pentru netimbrare recursul pârâtei U.N.B.R. în temeiul art. 20 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 146/1997.
În temeiul art. 274 C. proc. civ., intimata - reclamantă va fi obligată să plătească recurentei - pârâte U.N.B.R. 800 lei cheltuieli de judecată reprezentând onorariul de avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Uniunea Naţionala a Barourilor din România împotriva Sentinţei nr. 270 din 24 iunie 2010 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Modifică sentinţa atacată în sensul că respinge acţiunea ca neîntemeiată.
Anulează recursul declarat de Baroul Bistriţa Năsăud ca netimbrat.
Obligă intimata - reclamantă la 800 lei cheltuieli de judecată către recurenta U.N.B.R.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 2 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1224/2011. Contencios. Contestaţie act... | ICCJ. Decizia nr. 1253/2011. Contencios. Excepţie nelegalitate... → |
|---|
