ICCJ. Decizia nr. 1487/2011. Contencios. Litigiu privind magistraţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA contencios ADMINISTRATIV ŞI FISCAL
Decizia nr. 1487/2011
Dosar nr. 10723/1/2010
Şedinţa publică de la 11 martie 2011
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I.Circumstanţele cauzei
1.Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Prin Hotărârea nr. 1036 din 25 noiembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea formulată de M.R.C., judecător la Judecătoria Arad, de promovare la Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale prin valorificarea rezultatului obţinut la concursul de promovare în funcţii de execuţie din data de 9 mai 2010.
În motivarea hotărârii, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, în esenţă, că petenta a participat la concursul de promovare efectivă în funcţii de execuţie organizat la data de 9 mai 2010, optând pentru promovare la Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
Pentru promovarea efectivă la Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, au fost scoase la concurs două posturi, petenta s-a clasat pe poziţia a 3-a şi a fost respinsă ca urmare a neîncadrării în limita posturilor alocate concursului.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a reţinut, din interpretarea prevederilor art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, că valorifiarea ulterioară a rezultatului obţinut la concurs este posibilă în cazul în care există posturi vacante, or, aşa cum rezultă din evidenţele Direcţiei resurse umane şi organizare, la Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, la momentul soluţionării cererii de valorificare nu existau posturi de execuţie de judecător vacante care să poată fi ocupate prin procedura de valorificare.
2.Recursul declarat împotriva hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii
Recurenta M.R.C. a atacat cu recurs hotărârea menţionată, susţinând că a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor legale în materie, fiind ignorate împrejurările de fapt existente în cauză.
Astfel, a arătat că la instanţa pentru care a optat la înscriere, respectiv Tribunalul Arad, s-a vacantat un post de execuţie începând cu data de 15 octombrie 2010 ca urmare a admiterii cererii de transfer a doamnei judecător Ş.L. care făcea parte din secţia contencios administrativ şi fiscal şi la data de 05 octombrie 2010, în temeiul art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, a formulat cerere de valorificare a rezultatului obţinut la concursul din 9 mai 2010.
Recurenta a susţinut că, întrucât Colegiul de conducere al Tribunalului Arad a stabilit ca postul vacant să revină Secţiei civile din cadrul acestei instanţe, la data de 26 octombrie 2010 şi-a precizat cererea de valorificare, solicitând promovarea la această secţie, în considerarea faptului că erau îndeplinite ambele condiţii prevăzute de textul menţionat, în sensul că există post vacant la instanţa pentru care a optat la înscriere şi are media cea mai mare în ordinea celor obţinute la concurs.
A mai arătat recurenta că ulterior, la data de 19 noiembrie 2010, cunoscând faptul că la Tribunalul Arad urma a se vacanta încă un post de execuţie ca urmare a pensionării unui coleg judecător, iar Colegiul de conducere al instanţei menţionate a stabilit că acest post revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal, a solicitat promovarea prin valorificare la acestă secţie.
Totodată, recurenta a arătat că, deşi a solicitat promovarea la secţia civilă unde urma să fie distribuit postul vacant, în aceeaşi şedinţă, din 25 noiembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a admis cererea de promovare a domnului judecător C.A. de promovare la secţia civilă a Tribunalului Arad prin valorificarea rezultatului obţinut la acelaşi concurs, chiar dacă a obţinut o medie mai mică decât a sa.
Or, în opinia recurentei, textul citat din regulament are în vedere criteriul privind ordinea mediilor şi nu pe cel ce priveşte opţiunea referitoare la secţia pentru care s-a înscris la concurs. În plus, după numai două săptămâni candidatul promovat la secţia civilă a fost numit la secţia contencios administrativ şi fiscal ca urmare a eliberării unui post la acesta din urmă secţie prin transferarea doamnei judecător A.M. la secţia civilă, încălcându-se astfel principiul specializării, în detrimentul său.
În subsidiar, recurenta a solicitat să fie avut în vedere faptul că la data respingerii cererii sale de valorificare, la Tribunalul Arad exista încă un post ce urma a se vacanta în momentul publicării în M. Of. a Decretului de pensionare a doamnei judecător P.F., în şedinţa din 11 noiembrie 2010, prin Hotărârea nr. 974 Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a propus eliberarea din funcţie a acestui judecător, iar Colegiul de conducere al respectivei instanţe stabilise că postul vacant revine secţiei de contencios administrativ şi fiscal.
Recurenta a precizat că, într-adevăr, Decretul de eliberare din funcţie a judecătorului menţionat a fost publicat în M. Of. în data de 09 decembrie 2010, însă, aşa cum a arătat în cererea adresată intimatului la 19 noiembrie 2010, au mai fost admise cereri de valorificare în situaţii similare, prin care s-a hotărât promovarea cu o anumită dată, dar nu mai devreme de data publicării decretului de pensionare.
În concluzie, recurenta a considerat că cererea sa se impunea a fi admisă, în condiţiile în care atât cererea de valorificare, cât şi hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii de înaintare a propunerii de pensionare a colegului judecător au fost anterioare expirării termenului de 6 luni prevăzut de Regulament, chiar dacă respectivul decret de pensionare a fost publicat ulterior expirării acestui termen, exista certitudinea vacantării acestui post.
3.Apărarea intimatului
Prin întâmpinarea formulată în cauză, intimatul a arătat, în susţinerea soluţiei adoptate, că la momentul soluţionării cererii recurentei de valorificare a rezultatului obţinut la concursul din 9 mai 2010 nu era vacant niciun post de execuţie la Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale.
Cât priveşte susţinerea recurentei în sensul că la secţia civilă a Tribunalului Arad, a existat un post vacant şi că ar fi trebuit să se dispună promovarea pe acel post, însă a fost promovat un alt judecător cu o medie mai mică, intimatul a invocat prevederile art. 6 şi cele ale art. 30 din Regulament, din interpretarea cărora rezultă că aceleaşi condiţii care au fost stabilite pentru înscrierea la concursul de promovare în funcţii de execuţie trebuie să fie respectate şi în procedura ulterioară concursului, în cadrul căreia este posibilă valorificarea ulterioară a rezultatelor obţinute la concurs, în speţă, judecătorul respectiv optase la înscrierea la concurs pentru secţia civilă.
În concluzie, intimatul a susţinut, în esenţă, că o interpretare contrară a dispoziţiilor din Regulament, în sensul posibilităţii recurentei de a opta pentru o altă secţie la valorificare, ar conduce la încălcarea a principiului specializării judecătorilor.
Referitor la susţinerea subsidiară a recursului, intimatul a arătat că rezultatele finale ale concursului din 9 mai 2010 au fost publicate la data de 25 mai 2010, iar termenul de 6 luni privind valorificarea rezultatelor s-a împlinit la 25 noiembrie 2010. Or, după cum chiar recurenta arată, postul de execuţie de la Secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a Tribunalului Arad urma a se vacanta la 6 decembrie 2010, deci ulterior termenului de expirare a termenului instituit de art. 30 alin. (1) din Regulament, iar acest termen de valorificare este un termen fix şi are natura juridică a unui termen de decădere, pentru că la data împlinirii acestuia candidatul pierde dreptul de a promova.
II. Considerentele Înaltei Curţi asupra recursului
Examinând legalitatea hotărârii nr. 1036 din 25 noiembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în raport cu motivele invocate de recurentă, Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.
1.Argumentele corespunzătoare motivelor de recurs invocate
Recurenta M.R.C., judecător în cadrul Judecătoriei Arad, a participat la concursul de promovare în funcţii de execuţie vacante, organizat de intimatul Consiliul Superior al Magistraturii la data de 09 mai 2010, opţiunea sa a fost aceea de promovare efectivă la Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, pentru această secţie fiind scoase la concurs două posturi de judecător.
Recurenta a obţinut la concurs media de 9,275 şi s-a clasat pe locul 3, în raport cu candidaţii care au concurat pe acelaşi post, motiv pentru care nu a putut fi promovată.
Recurenta a formulat cerere de valorificare a rezultatului obţinut la concurs, în temeiul art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621 din 21 septembrie 2006, cu modificările ulterioare.
Prin hotărârea nr. 1036 din 25 noiembrie 2010, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a respins cererea de valorificare a rezultatului obţinut la concursul de promovare în funcţii de execuţie, organizat la data de 09 mai 2009, formulată de recurentă care a optat pentru promovarea la Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, cu motivarea că nu existau posturi vacante.
Potrivit art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările ulterioare, judecătorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante, pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului.
Conform art. 27 din acelaşi Regulament, pentru a fi declarat admis la concurs, candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs, menţionate la art. 17.
Din interpretarea dispoziţiilor sus menţionate, rezultă că, pentru a se putea valorifica rezultatul obţinut la concursul de promovare în funcţii de execuţie efectivă, trebuie să fie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
- candidatul trebuie să obţină cel puţin media generală 7 şi nu mai puţin de 5 la fiecare dintre cele două probe de concurs;
- să existe posturi vacante la instanţele sau parchetele pentru care au optat la înscriere sau vacantarea lor în termen de 6 luni de la validarea rezultatelor concursului.
În conţinutul hotărârii atacate se menţionează că din evidenţele Direcţiei resurse umane şi organizare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii rezultă că la Tribunalul Arad, secţia contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, la momentul soluţionării cererii de valorificare nu existau posturi de execuţie de judecător vacante, aspect necontestat de către recurentă.
Prin urmare, cererea recurentei nu îndeplineşte una din condiţiile impuse de dispoziţiile regulamentare analizate, respectiv existenţa unui post de execuţie vacant la instanţa unde a optat la înscrierea la concurs.
Cât priveşte susţinerea recurentei în sensul că cererea sa de valorificare a vizat şi postul vacant existent la Secţia civilă din cadrul Tribunalului Arad, Înalta Curte reţine următoarele:
Potrivit art. 41 alin. (2) Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, componenţa secţiilor şi completelor specializate se stabileşte de colegiul de conducere al instanţei, în raport cu volumul de activitate, ţinându-se seama de specializarea judecătorului.
De asemenea, art. 37 alin. (4) Legea nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, formarea continuă se realizează ţinând seama de necesitatea specializării lor, iar conform art. 46 alin. (2) lit. a) din aceeaşi lege, materiile la care se susţin probele scrise la concursul de promovare în funcţii de execuţie se stabilesc „în funcţie de specializare”.
Toate aceste prevederi legale, interpretate sistematic, conduc către concluzia că principiul specializării constituie o premisă a calităţii înfăptuirii actului de justiţie şi o veritabilă garanţie a independenţei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei de judecător sau procuror, găsindu-şi aplicarea atât în planul măsurilor organizatorice legate de componenţa secţiilor şi completelor specializate ale instanţelor, cât şi în ceea ce priveşte cariera magistraţilor.
A accepta punctul de vedere al recurentei în sensul posibilităţii acesteia de a opta pentru o altă secţie în procedura de valorificare a rezultatului obţinut, decât cea pentru care a optat la înscrierea la concurs, înseamnă a încălca principiul specializării judecătorilor, consacrat deja prin actele normative amintite.
Referitor la transferul judecătorului promovat de la secţia civilă la secţia de contencios administrativ şi fiscal după doar două săptămâni de la promovare, instanţa de control judiciar reţine că această susţinere nu poate forma obiect al analizei în cauza dedusă judecăţii.
În ceea ce priveşte critica recurentei formulată în subsidiar în cererea de recurs, Înalta Curte constată că, din actele dosarului, rezultă că postul în discuţie nu se vacantase încă la momentul soluţionării cererii sale de valorificare, aspect necontestat de recurentă, iar termenul de 6 luni prevăzut de art. 30 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de promovare a judecătorilor şi procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 621/2006, cu modificările ulterioare se împlinise, astfel că recurenta a pierdut dreptul instituit de acest regulament.
Împrejurarea că, anterior, intimatul a admis cereri de valorificare în situaţii similare, nu constituie un argument în sensul dorit de recurentă.
Prin urmare, intimatul a dat curs dispoziţiei cuprinse în art. 30 alin. (1) din Regulament, potrivit căreia j udecătorii şi procurorii care indeplinesc conditiile prevăzute la art. 27, dar care nu au fost promovaţi ca urmare a lipsei posturilor vacante pot fi promovaţi în posturile ce se vacantează la instanţele şi parchetele pentru care au optat la înscriere, în termen de 6 luni de la data comunicării rezultatelor finale ale concursului”.
2.Soluţia pronunţată în recurs
Având în vedere toate considerentele expuse, care converg către concluzia că hotărârea atacată este legală, Înalta Curte va respinge recursul formulat în temeiul art. 29 alin. (7) Legea nr. 317/2004, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de M.R.C. împotriva Hotărârii nr. 1036 din 25 noiembrie 2010 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 11 martie 2011.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1484/2011. Contencios. Anulare act... | ICCJ. Decizia nr. 1503/2011. Contencios. Anulare act... → |
|---|
